Comunitatea de business salută revenirea la plafonarea taxelor locale, care, în opinia lor, este o măsură extrem de importantă de asigurare a previzibilității mediului de afaceri la nivel național. AmCham Moldova și-a expus poziția pe măsurile de politică fiscală și vamală pentru 2021, prezentate spre consultare publică de Ministerul Finanțelor. De asemenea, prelungirea practicii de prezentare a calendarului accizelor pentru următorii trei ani este o măsură care are, în esență, același sens – de asigurare unei previzibilități a mediului de afaceri și de prognozare a activităților pe termen mediu a companiilor.

Cât privește impozitarea dobânzilor bancare, oamenii de afaceri susțin că implementarea impozitului pe venit de 3% nu este o problemă, în sine, pentru instituțiile financiare, cu toate că s-ar cere o perioadă de adaptare mai extinsă, inclusiv pentru explicarea acestor modificări deponenților și pregătirea acestora pentru impozitare (cel puțin o jumătate de an, cum prevede Codul fiscal). Totuși, rămân o serie de neclarități, fără înțelegerea cărora costurile de conformare nu pot fi calculate în plină măsură.

Antreprenorii spun însă că este necesar de a clarifica dacă normele date se vor răsfrânge sau nu asupra depozitelor deja deschise sau doar asupra celor, ce vor fi deschise după 1 ianuarie. De asemenea, este nevoie de prevăzut și aplicarea impozitului pe venit din dobânzile achitate în unele situații specifice, când depozitele vor fi închise anticipat din dorința depunătorului și dobânzile achitate anterior, din care s-au efectuat reținerea la sursa de plată a impozitului pe venit si s-au raportat în darea de seamă fiscală lunară și/sau anuală, se recalculează fără a avea posibilitatea recalculării și impozitului pe venit reținut anterior.

De asemenea, în baza practicii internaționale, ar trebui de stabilit periodicitatea de raportare și achitare a impozitului aferent diferită de cea a reținerilor obișnuite, din cauza volumului excesiv de tranzacții ce ar necesita a fi raportate lunar.

În același timp, oamenii de afaceri salută eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice anunțată în măsurile fiscale date. Totuși, este nevoie, în opinia lor, de a privi mai fundamental subiectul legat de dubla impunere economică, cauzată de dividende. În acest sens, AmCham propune scutirea de impozitare a dividendelor achitate companiilor-mamă (rezidente în UE) cu scopul alinierii la directivele europene, precum și stimularea investițiilor UE în Moldova.

Cât privește taxa pentru poluarea mediului, oamneii de afaceri susțin că implementarea unui sistem de subvenționare care sprijină doar procesatorii de deșeuri fără a susține producătorii și importatorii de deșeuri, aceștia în continuare plătind taxa pentru poluarea mediului (Legea 1540/1998), cota căreia este considerabil mai mare decât orice taxă similară din regiune, nu este unul viabil. În acest context, Ministerul Finantelor urmează să elaboreze niște propuneri nepărtinitoare, echilibrate și care vor stimula toți agenții economici să participe în sistemul de management al deșeurilor, cum ar fi eliminarea taxei pentru poluarea mediului prevăzută de Legea 1540/1998, în forma actuală.

În conformitate cu actele normative (Legea 209 din 29/07/2016, Hotărârile Guvernului nr. 212 din 07/03/2012 și nr. 561 din 31/07/2020), ”producătorii de deșeuri” sunt responsabili de implementarea întregului ciclu de gestionare a deșeurilor de la momentul punerii pe piață până la distrugerea acestora. ”Producătorii de deșeuri” sunt obligați să investească în dezvoltarea tuturor verigilor acestui lanț, cum ar fi infrastructura, colectarea, sortarea, depozitarea, repunerea în funcțiune, reciclarea sau distrugerea. Astfel, întreprinderile care colectează și procesează nu sunt verigile cheie și decisive din acest lanț. Ele sunt doar o legătură intermediară, auxiliară.

Amcham menționează că în cadrul dialogului purtat cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cel al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, autoritățile erau gata să aloce 30 milioane pentru subvenționarea ”producătorilor de deșeuri” ca să motiveze implementarea REP. În același context, să menționează că Legea 209 din 29/07/2016, Hotărârile Guvernului nr. 212 din 07/03/2012 și nr. 561 din 31/07/2020) deja reprezintă ”o taxare dublă pentru poluarea mediului”, iar dispozițiile articolului 11 din Legea 1540/1998 și-au depășit complet utilitatea și doar blochează ”producătorii de deșeuri” să investească în dezvoltarea sistemului de răspundere extinsă a producătorului (REP).

Alte nemulțumiri vizează taxele speciale aplicate asupra sectorului telecomunicațiilor. Comunitatea AmCham este îngrijorată de lipsa oricărei referințe în textul proiectului în ceea ce ține de taxele speciale aplicate asupra sectorului sub forma taxei de portabilitate și taxei pe serviciile de telefonie mobilă.

Anularea sau reducerea acestor taxe (de la 2,5% la 1,5%, de exemplu) ar contribui indirect la relansarea economiei, prin crearea condițiilor necesare pentru creșterea productivității, atragerea de investiții în proiecte noi și crearea locurilor de muncă suplimentare.