AmCham Moldova a elaborat o scrisoare de poziție asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative și reglementarea regimului clauzei de schimbare a controlului investițiilor.

În scrisoarea de poziție au fost indicate o serie de riscuri care pot fi generate prin adoptarea proiectului de lege, autorităților publice fiindu-le comunicat faptul că instituirea oricărui mecanism suplimentar de control/verificare a investițiilor trebuie analizat sub toate aspectele, în special cel al protejării investițiilor și creării unui climat investițional favorabil, al legalității și predictibilității, precum și al obligației pozitive a statului de a asigura garantarea dreptului de proprietate și libertatea activității de întreprinzător (art. 46 și 126 din Constituție), precum și respectarea tratatelor internaționale (inclusiv a tratatelor bilaterale privind protecția investițiilor).

Oamenii de afaceri susțin că proiectul este neclar sub aspectul aplicării normelor în timp. Aceștia susțin că proiectul reglementează regimul clauzei de schimbare a controlului și stabilește că în cazul în care respectiva clauză nu este stipulată în acordurile de investiții și în contractele care au ca obiect bunuri de importanță pentru securitatea statului, aceasta se prezumă. Din conținutul proiectului nu este clar dacă prevederile acestuia se vor aplica doar contractelor viitoare sau inclusiv celor în curs de realizare. În acest sens, Legea nr. 100/2017 stabilește că actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv.

De asemenea, este absolut neclară obligația pusă în sarcina agenților economici care practică activități și/sau gestionează/administrează obiective din domeniile de importanță pentru securitatea statului de a se conform prevederilor legii în termen de trei luni din data intrării în vigoare, inclusiv prin prisma modalității și prevederilor concrete la care urmează a se conforma, înțelegându-se că în acest sens se instituie un control ex-post fără a exista o limită în timp.

Reprezentanții mediului de business mai spun că proiectul nu conține reglementări exprese privind mecanismul de contestare a deciziilor autorităților naționale.

 În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 2019/452, în sarcina statelor care implementează mecanisme de examinare a investițiilor străine se pune obligația de a oferi posibilitatea contestării deciziilor de examinare ale autorităților naționale.

De asemenea, proiectul nu stabilește clar efectele juridice ale unei potențiale decizii de refuz a Guvernului cu privire la o tranzacție deja încheiată, în special atunci când dreptul de proprietate sau de posesie/folosință a unui bun de importanță pentru securitatea statului înstrăinat sau grevat în baza unei asemenea tranzacții a fost înregistrat în modul prevăzut de lege până la intrarea în vigoare a proiectului de lege.

De altfel, proiectul nu reglementează expres drepturile și obligațiile investitorilor în legătură cu mecanismul propus și nu stabilește sistemul de guvernanță a procesului decizional de examinare a investițiilor.

Totodată, proiectul este neclar în ceea ce privește obligația semnării acordurilor de investiții în domeniile de importanță pentru securitatea statului între investitor și Guvern.