Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) și, implicit, sistemul național de proprietate intelectuală, a împlinit 29 de ani de la fondare. În acești ani, instituția a promovat importanța protecției proprietății intelectuale, astfel încât, în prezent, societatea să perceapă munca intelectuală ca o valoare și tot mai mulți au grijă să protejeze ceea ce creează. Cu ocazia aniversării, am discutat cu Directorul general al AGEPI, Eugeniu Rusu, despre importanța instituției, dar și cum a evoluat sistemul de protecție a proprietății intelectuale în timp.

BizLaw: AGEPI a împlinit 29 de ani de la fondare, iar utilitatea instituției este din ce în ce mai actuală, acum când toți vor să fie originali. De unde și-a început activitatea Agenția și la ce etapă suntem acum?

Eugeniu Rusu: Sistemul de protecție a proprietății intelectuale din Republica Moldova a fost fondat odată cu instituirea statului independent Republica Moldova și trecerea modelului de dezvoltare de la unul centralizat, la un sistem bazat pe economia de piață - de menționat că drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi private, iar rolul lor este, în primul rând, de a contribui la dezvoltarea economică și sporirea competitivității. Sistemul de proprietate intelectuală (PI) din țara noastră a traversat câteva etape distincte, ca de altfel și Agenția, în decursul cărora s-a consolidat cadrul normativ si instituțional, ajungând astăzi să avem un sistem de PI modern, integru şi viabil, comparabil cu sistemele similare ale țărilor cu tradiţii îndelungate în domeniu. 

Una dintre cele mai importante realizări al acestui parcurs este armonizarea cadrului normativ național din domeniul PI cu acquis-ul comunitar și standardele internaționale, au fost implementate mecanisme și proceduri de acordare a protecției și asigurare a respectării drepturilor de PI similare celor existente în uniunea europeană, fapt recunoscut și de partenerii europeni. 

Astăzi putem afirma că utilizatorii sistemului de PI din RM se pot bucura de aceleași drepturi și valori în  ceea ce ține de protecția și respectarea drepturilor de PI ca și cei din țările UE, dar încă mai avem multe de realizat până să ajungem la o valorificare eficientă a potențialului oferit de PI într-o economie modernă bazată pe cunoaștere. În paralel cu dezvoltarea sistemului s-a dezvoltat și AGEPI-ul, în calitate de organ competent pentru promovarea politicilor în domeniul PI dar și garant al funcționalității acestuia, investindu-se atât în consolidarea infrastructurii oficiului cât și în instruirea unui personal calificat și eficient.

BizLaw:Care este prima marcă înregistrată de către AGEPI?

Eugeniu Rusu: Marca cu numărul de înregistrare nr.1 a fost deținută de către Societatea pe Acţiuni, Combinatul de Piei Artificiale şi Articole Tehnice de cauciuc "PIELART". Această marcă a fost înregistrată pentru produse din clasele 11, 16, 17, 18, 25, 27, 28 conform Clasificării Internaționale a Produselor și Serviciilor în scopul înregistrării mărcilor (CIPS). Marca a expirat în data de 09 noiembrie 2003.

BizLaw: Sunt moldovenii interesați să înregistreze mărcile, produsele?

Eugeniu Rusu: Marca este cel mai solicitat obiect de PI care se bucură de un interes sporit din partea solicitanților naționali din Republica Moldova, în comparație cu alte obiecte de proprietate intelectuală.  Deși anul 2020 a fost puternic marcat de pandemia de COVID-19, dinamica generală a depunerii cererilor de înregistrare a mărcilor rămâne a fi una stabilă, atestându-se o tendință pozitivă la capitolul depuneri de către solicitanți naționali care în anul de referință au solicitat înregistrarea a 1650 de mărci, ceea ce constituie o creștere cu 25% față de anul precedent. 

Totuși, considerăm că numărul cererilor de înregistrare este mic în comparație cu numărul de întreprinderi care activează în Republica Moldova ceea ce denotă că nu toate companiile au realizat importanța pe care o are marca/brandul în promovarea produselor și serviciilor pe piață. AGEPI permanent realizează diverse activități în scopul sensibilizării societății privind impactul proprietății intelectuale în dezvoltarea afacerilor de succes pe plan național și internațional.

BizLaw: Am remarcat că sunt unele persoane care vânează mărci care devin oarecum cunoscute, dar care nu sunt înregistrate, și depun cereri pentru a obține ele acel brand, ce se poate face în aceste cazuri?

Eugeniu Rusu: În cazul solicitării înregistrării unor mărci care aparțin altor titulari aceștia ar putea depune opoziții (după publicarea cererii de înregistrare) sau contestații (după publicarea deciziei de înregistrare a mărcii). Desigur că soluția cea mai reușită ar fi solicitarea înregistrării mărcilor de către persoanele cărora le aparțin aceste mărci. Acesta este mesajul către companiile naționale și străine.

BizLaw: În timpul pandemiei s-a schimbat tematica sau tipul cererilor pentru protecția proprietății intelectuale?

Eugeniu Rusu: În anul 2020 a crescut procentul cererilor de înregistrare a mărcilor depuse prin procedura internațională în care sunt indicate produsele din clasa 05 a CIPS (Produse farmaceutice, medicale şi de uz veterinar; … dezinfectante; produse pentru distrugerea animalelor dăunătoare; fungicide, erbicide). În comparație cu anul precedent solicitarea produselor din clasa 05 a crescut cu 23% și a ocupat poziția unu în topul cererilor conform claselor CIPS.

Ce ține de tematica cererilor de brevet, în anul pandemic 2020, rămâne aceeași, adică sunt solicitate cel mai des domeniile cum ar fi: A - necesitățile curente ale vieții, conform clasificatorului IPC și C – Chimia, ceea ce constituie 40% din toate cererile de brevet, depuse la AGEPI în anul de referință. Respectiv ponderea domeniului medicină constituie 64%, iar chimia – 36%, restul revin altor domenii precum construcții, fizică, electricitate etc.

La capitolul înregistrări ale obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe, din punct de vedere statistic, cifrele se prezintă la același nivel comparativ cu anii precedenți - avem în jur de  250-270 de cereri anual depuse și tot atâtea certificate eliberate. 

Bineînțeles că pandemia COVID-19, care a afectat atât sectorul public, cât și cel privat, și-a lăsat amprenta prin scăderea dramatică a numărului de cereri în lunile martie, aprilie ale anului 2020, care treptat s-a redresat prin dublarea cererilor în septembrie, octombrie ale anului trecut – iar pentru anul 2021 lunile ianuarie – august deja sunt depuse 274 cereri.  

Ce ține de tematica cererilor, dacă să facem o analiză a obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe depuse în primele 8 luni ale anului curent și a numărului total de obiecte înregistrate, putem constata că în topul înregistrărilor, se regăsesc operele de artă plastică, urmate de operele științifice și operele literare. Avem o serie de opere literare, științifice, studii, opere de artă plastică care într-un fel sau altul abordează tematica pandemiei Covid-19.

BizLaw: Industria IT este la turații maxime inclusiv în țara noastră, cum pot fi protejate creațiile IT? Aplicațiile mobile de exemplu, pot fi înregistrate și protejate?

Eugeniu Rusu: Apariția și exercitarea dreptului de proprietate intelectuală asupra rezultatelor industriei IT, precum programele pentru calculator, aplicațiile mobile, etc. este realizată în baza condițiilor generale prevăzute de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, scopul căreia este de a proteja produsul inteligenței umane şi, în același timp, de a garanta utilizarea acestui produs în beneficiul consumatorilor, utilizatorilor pe de o parte și de a contribui la progresul umanității per ansamblu.

Criza pandemică a generat, de fapt, o oportunitate pentru companiile din sectorul IT, pentru că digitalizarea a venit în topul agendei companiilor din alte sectoare, dar şi guvernelor şi instituțiilor publice în general, fapt care le-a permis să înregistreze creșteri semnificative prin dezvoltarea de softuri pentru sectoarele financiar-bancar, telecomunicații sau instituții guvernamentale, precum şi pentru jocuri, dar şi servicii pentru industriile creative, de tipul efecte speciale pentru animații, design specializat, etc.

Protecția dreptului de autor se extinde asupra operelor literare, artistice și științifice, bazelor de date, iar programele pentru calculator se protejează ca şi operele literare.

De menționat că, interfața grafică, designul, textele, materialele audio, video, imaginile, precum și oricare alt conținut care comportă un caracter original beneficiază de protecția dreptului de autor prin simplul fapt al creării și din acest moment, iar pentru apariţia şi exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare sau alte formalităţi. Totodată, acestea pot fi înregistrate în registrul oficial de stat, de către titularii dreptului exclusiv de autor, în decursul termenului de protecție a dreptului de autor.

Aici trebuie de specificat că dreptul de autor se extinde asupra formei de exprimare și nu se aplică asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor ştiinţifice, procedeelor, metodelor de funcţionare sau asupra conceptelor matematice ca atare şi nici asupra invenţiilor cuprinse într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, explicare sau de exprimare.  

Astfel, aplicației mobile îi corespunde noțiunea programului pentru calculator ”ansamblu de instrucţiuni, comenzi şi/sau de coduri exprimate în orice formă sau mod, destinate funcţionării calculatorului pentru a atinge un anumit scop sau rezultat”, iar pentru înregistrare, este necesar de a depune la AGEPI, personal sau prin intermediul unei persoane împuternicite, cererea de înregistrare a programului pentru calculator, completată în limba de stat, pe un formular-tip, aprobat de către AGEPI, care poate fi accesat la următorul link: http://agepi.gov.md/ro/formulare/copyright.

La cererea de înregistrare se anexează programul exprimat în orice fel de limbaj, fie cod-sursă şi/sau cod obiect, în format electronic, pe suporturi materiale (CD-R), în 2 exemplare identice, pe ambalajul cărora se va indica denumirea programului pentru calculator, numele, prenumele şi semnătura autorului(ilor), o adnotare (descriere) succinta a programului în cauză şi alte acte solicitate (taxa de stat, procura, actul de identitate).  

BizLaw: Dacă vrem să ne protejăm un obiect de proprietate intelectuală, pe plan internațional, este suficientă înregistrarea la AGEPI? Sau trebuie să ne mai adresăm și la alte instituții internaționale?

Eugeniu Rusu: Înainte de a-și lansa afacerea sau de a accede pe o piață sau alta, agenții economici trebuie să se asigure că și-au protejat proprietatea lor intelectuală pe acel teritoriu, dar și de faptul că nu vor aduce atingere drepturilor titularilor din teritoriile respective. Aceasta este valabil atât pentru piața autohtonă, cât și pentru piețele terțe.  

Trebuie să ținem cont de caracterul teritorial al drepturilor de PI și anume de faptul că proprietatea intelectuală este protejată doar în teritoriile unde protecția a fost acordată, excepție constituind doar drepturile de autor (inclusiv drepturile conexe drepturilor de autor).

Așadar, dacă agentul economic promovează produsele/serviciile sale pe piața unui stat terț sub un semn distinctiv (marcă), sau acestea includ un desen industrial sau un alt obiect de PI, el trebuie să se preocupe de protecția PI pe teritoriul statului respectiv. Este de asemenea important ca producătorii să verifice, înainte de a accede pe piața respectivă, dacă marca, desenul industrial sau un alt obiect de PI legat de produsul sau serviciul exportat, nu va intra în coliziune cu un drept anterior protejat pe teritoriul acelui stat. 

Astfel, agenții economici au la dispoziție următoarele căi pentru a asigura protecția drepturilor sale de PI pe teritoriul unui stat terț:

  • calea națională, care prevede depunerea cererii de înregistrare a obiectelor de PI direct la oficiul de PI a țării în care se intenționează exportul;
  • calea regională, care presupune depunerea cererii de înregistrare a unei mărci, sau a unui design industrial  direct în fața unui oficiu regional de PI, precum ar fi de exemplu Oficiului European de Proprietate Intelectuală (EUIPO), pentru a obține protecția unei mărci sau design industrial în toate țările UE. Pentru a obține protecție prin brevet a unei invenții pe teritoriul unui sau mai multor state din spațiul CSI, persoana interesată poate apela la Oficiul eurasiatic de Brevete, iar dacă intenționează să se lanseze pe piața statelor europene, inclusiv statele din Balcani, etc. – poate depune o cerere la Oficiul european de Brevete cu sediul la Munchen; sau 
  • cale internațională, care permite solicitarea protecției în mai multe teritorii concomitent, utilizând instrumentele de înregistrare internațională potrivit (Sistemele de la Madrid, Haga, PCT, Lisabona), puse la dispoziție de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). 

Cât privește evitarea posibilelor conflicte cu un drept anterior protejat în spațiul comunitar, agenții economici se pot documenta în bazele de date ale obiectelor de PI deținute de OMPI, EUIPO, OEB OEAB, etc. sau oficiile naționale de PI, direct, sau prin intermediul site-ului web AGEPI, iar la solicitare, AGEPI oferă consultanță privind documentarea în aceste baze de date.

BizLaw: Care este cea mai ciudată cerere de protecție examinată/înregistrată?

Eugeniu Rusu: Atunci când vine vorba despre căutarea unui nume pentru viitoarea lor firmă sau pentru lansarea unei noi mărci, antreprenorii din Republica Moldova sunt destul de inventivi. Competiția de pe piață îi împing pe agenții economici să aleagă tot felul de nume inedite pentru firmele sau produsele lor, în speranța că originalitatea le va aduce mai multă notorietate și îi va diferenția de restul firmelor din același domeniu.

HAI DAVAI, ZAKUSITTO, STOP UGROZA, ZARAZA sunt doar câteva dintre mărcile înregistrate la AGEPI. 

OAIA BEATĂ  -  se află în categoria de cereri respinse. 

BizLaw: Vă mulțumesc!