Un avocat a ajuns în instanță pentru a-și înregistra un Cabinet de avocat, după ce s-a retras dintr-un Birou Asociat de avocați. Motivul adresării în instanță este refuzul Ministerului Justiției de a înregistra Cabinetul pe motiv că apărătorul nu s-ar fi conformat prevederilor legale.

Potrivit materialelor cauzei, avocatul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la anularea refuzului înregistrării cabinetului avocatului. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este licenţiat în drept şi este membru al Uniunii Avocaţilor, deținând și licența pentru exercitarea profesiei de avocat.

Timp de aproape 18 ani, apărătorul a activat în calitate de avocat în cadrul unui Birou Asociat, din care, din motive personale, a decis să se retragă, solicitând Ministerului Justiției să efectueze consemnarea noilor date în Registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi, depunând în acest sens şi cererile corespunzătoare cu întreg pachetul de documente și declaraţia de fondare a cabinetului avocatului.

Avocatul a relatat că Ministerul Justiției i-a refuzat înregistrarea cabinetului, impunându-l să se conformeze unor exigenţe conform Legii cu privire la avocatură şi Statutul profesiei de avocat.

În instanță, acesta a solicitat admiterea acţiunii, anularea refuzului înregistrării cabinetului avocatului și obligarea Ministerului Justiției să efectueze consemnarea noilor date în Registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi, în urma retragerii sale din Biroul asociat.

Prima instanță a respins ca neîntemeiată acţiunea. Ulterior, și Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel declarată de avocat și a menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reţinut că fiind întemeiată concluzia primei instanțe de respingere ca fiind neîntemeiată a acţiunii, deoarece avocatul nu a prezentat actele necesare prevăzute de legislația în vigoare, care ar permite Ministerului Justiției să-i satisfacă cererea.

Judecătorii au constatat că avocatul este asociat și administrator al Biroului din care s-a retras, care este compus din doi membri, inclusiv reclamantul.

Potrivit judecătorilor, conform prevederilor legale, biroul asociat de avocați poate fi constituit din minim doi avocați asociați, iar excluderea unui membru din biroul asociat compus din doi membri, nu este prevăzută de lege. Totodată, normele civile stabilesc posibilitatea dizolvării persoanei juridice în baza hotărârii organului ei competent, în baza cererii organului ei executiv de dizolvare depusă la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice respective. În speță, cei doi asociați ai biroului, inclusiv reclamantul, nu au întreprins careva acțiuni în acest sens și nu au adoptat o hotărâre de dizolvare. Cererea reclamantului de retragere din membrii biroului a fost examinată de celălalt avocat-asociat, iar potrivit judecătorilor a fost adoptată o hotărâre care nu este prevăzută de lege în asemenea situație.

Instanţa de apel a notat că, Ministerul Justiției corect a invocat în refuz că este în imposibilitate de a satisface cererea avocatului, deoarece nu au fost anexate actele necesare pentru înregistrarea modificărilor referitoare la Biroul Asociat și înregistrarea CA în Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de avocați. Magistrații au respins și pretenția reclamantului privind obligarea Ministerului Justiției de a efectua consemnarea noilor date în Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de avocați, ori autoritatea publică nu este îndreptățită să satisfacă o cerere care este depusă cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Avocatul a contestat cu recurs decizia instanței de apel, însă Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie l-a respins ca inadmisibil.