92 la sută bărbaţi şi 8 procente femei – sunt datele privind ponderea inculpaţilor, în funcţie de gen, implicaţi în acte de corupere pasivă, corupere activă şi trafic de influenţă. Vârsta celor condamnaţi pentru corupţie oscilează între  35 şi 45 de ani. Sunt concluziile unui Studiu al Direcţiei analitice a CNA, intitulat ”Profilul infractorului pe cazurile de corupere pasivă, corupere activă şi trafic de influenţă din analiza sentinţelor pe dosarele de corupţie pe anul 2020”.

Potrivit documentului, femeile care activează în sectorul public sunt mai puţin predispuse la comiterea actelor de corupţie, comparativ cu femeile din sectorul privat. Această concluzie însă nu se referă şi la bărbaţi, care, fie activează în sfera publică sau privată, sunt mai predispuşi de a comite infracţiuni de corupţie. Cert este un lucru: majoritatea celor care săvârşesc infracţiuni de corupţie şi conexe corupţiei, anterior nu au comis aceste tipuri de infracţiuni.

Din datele Studiului reiese că implicarea în acte de corupţie ar fi cauzată de înregistrarea unor salarii mici la locul de muncă de către inculpaţi, sau în cazul unora, chiar absenţa unor surse de venit pentru a-şi întreţine familia. Astfel, lipsa unei activităţi/ profesii generatoare de salariu face ca, spre exemplu, traficul de influenţă să de vină ocupaţie plătită, chiar dacă e ilicită.

Totodată, practica de a ”cere şi de a da mită” poate fi rezultatul nesancţionării persoanelor corupte sau aplicarea unor pedepse prea blânde care nu descurajează implicarea în acte de corupţie. Aplicarea pedepselor nonprivative de libertate şi a pedepselor blânde măreşte considerabil numărul actelor de corupţie şi scade încrederea populaţiei în sistemul judecătoresc, pe care, la fel, îl consideră cel mai afectat domeniu din punct de vedere al prezenţei corupţiei.