Solicitanții cetățeniei române vor putea primi răspunsurile despre acordare/redobândirea cetățeniei prin poșta electronică. Guvernul României a aprobat la mjlocul săptămânii trecute o Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, prin care s-a introdus procedura de comunicare prin mijloace electronice în cazul solicitărilor de acordare a cetățeniei române.

Noile prevederi permit îndeplinirea procedurii de comunicare a ordinelor de acordare/redobândire a cetățeniei române prin mijloace electronice, la adresa de poştă electronică indicată de solicitant în cuprinsul cererii depuse.

Solicitanții vor putea opta sub semnătură, la depunerea cererii de cetățenie, pentru recepționarea corespondenței prin mijloace electronice, comunicarea fiind însoțită de semnătura electronică extinsă a Autorităţii Naționale pentru Cetăţenie, bazată pe un certificat calificat, care va înlocui ștampila instituţiei şi semnătura preşedintelui Autorităţii.

În prezent, procedura comunicării corespondenței şi a ordinelor președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cu privire la aprobarea/respingerea cererilor de acordare/redobândire a cetățeniei române se face doar prin scrisoare poștală transmisă cu confirmare de primire. Anual, autoritatea transmite peste 100.000 de scrisori recomandate, în străinătate în marea lor majoritate, prin serviciile oferite de Poșta Română.

Potrivit autorităților române, această procedură are câteva neajunsuri majore, cum ar fi alocarea de resurse umane unor activități cronofage și randamentul scăzut, pentru că multe comunicări nu ajung la destinatar, iar retransmiterea scrisorilor generează noi costuri și contribuie la acumularea unui stoc important de dosare care grevează activitatea Autorităţii.

De exemplu, în anul 2020, din numărul total de adrese prin care Comisia pentru cetățenie a solicitat completarea dosarelor administrative, doar în 56 % din cazuri s-a întors confirmarea de primire semnată de destinatar. În 44% din cazuri, fie Poșta Română a restituit corespondența cu mențiuni precum „lipsă domiciliu” sau „expirat termen de păstrare”, fie nu a fost transmis Autorității niciun răspuns.

Consecința directă a acestei situații este imposibilitatea soluționării cererilor de cetățenie respective, menținerea acestora pe rolul Comisiei pentru cetățenie pe termen nedeterminat, refacerea corespondenței cu costurile suplimentare aferente, dar și imposibilitatea respingerii cererilor ca nesusținute, atunci când s-ar impune această soluție.

Autoritatea Națională pentru Cetățenie s-a mai confruntat cu situația în care, într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse acte de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, potrivit comunicărilor venite din partea autorităților străine competente, urmare a verificărilor dispuse de Comisia pentru cetățenie.

În vederea eliminării riscurilor reprezentante de situațiile care ar putea duce la dobândirea în mod fraudulos a cetățeniei române, în baza unor documente false, proiectul prevede în mod expres cerinţa apostilării sau a supralegalizării actelor oficiale străine depuse de solicitanții de cetățenie în cadrul procedurilor de dobândire a cetățeniei române.