Un avocat a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită verificarea constituționalității prevederilor articolului  54 din Codul familiei și a articolului 8 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1994, în particular în ceea ce vizează vârstă de 10 ani impusă de lege pentru a oferi copilului posibilitatea de de a-și expune opinia și a de a fi luată în calcul.

Autorul sesizării consideră că prevederile contestate contravin Constituției și Convenției cu privire la drepturile copilului, deoarece declarația minorului care are discernământ ar trebui luată în considerare în raport de vârstă și grad de maturitate și coraborată cu alte probe administrate într-o anumită cauză, chiar dacă copilul nu a împlinit 10 ani.

Potrivit avocatului, limita de vârstă de 10 ani stabilită de art. 54 din Codul familiei și a art. 8 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului constituie o condiție a cărei respectare aduce atingere dreptului copilului de a fi ascultat.

Apărătorul consideră că legiuitorul a instituit neîntemeiat prin aceste prevederi o prezumție cu privire la vârsta de la care se poate considera că un copil are discernământ, ceea ce contravene în opinia autorului Constituției Republicii Moldova și Convenției cu privire la drepturile copilului.

Sesizarea a fost depusă într-o cauză privind stabilirea domiciliului copilului minor.

Articolele contestate prevăd:

  • Art.54 din Codul Familiei: ”Articolul 54. Dreptul copilului la exprimarea opiniei. Copilul are dreptul să-şi exprime opinia la soluţionarea în familie a problemelor care îi ating interesele şi să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins vârsta de 10 ani se va ţine cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu contravine intereselor lui”.
  • Art. 8, alin. (2) din Legea privind drepturile copilului: ”Articolul 8. Dreptul la libertatea gândirii şi conştiinţei. (2) Statul garantează copilului, capabil să-şi formuleze opiniile, dreptul de a-şi exprima liber aceste opinii asupra oricărei probleme care îl priveşte. De opinia copilului care a atins vârsta de 10 ani se va ţine cont, în mod obligatoriu, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.”