Activitatea de spălare de bani reprezintă, în esență, o mascare a sursei ilicite a acelor bani. Astfel, entitățile ale căror servicii pot fi folosite în acest scop sunt cele care fie preiau și administrează direct acei bani, fie sunt o parte importantă într-o tranzacție care implică asemenea bani dobândiți ilegal. Două astfel de entități sunt notarii sau avocații. În contextul în care a intrat recent în vigoare o nouă lege pentru prevenirea spălării de bani și a faptelor de terorism, este important de văzut cum s-ar putea, în concret, să se ajungă la folosirea serviciilor avocaților sau notarilor, pentru comiterea unor astfel de fapte, scrie avocatnet.ro.

Două astfel de entități sunt avocații și notarii și este important de văzut, prin exemple concrete, cum ar putea aceștia să ajungă să le fie folosite serviciile în scopul spălării de bani sau a finanțării terorismului.

Unul din exemple se referă la administrarea bunurilor clientului - cum ar fi bani sau alte instrumente financiare, de exemplu. Având în vedere că obligațiile privind prevenirea spălării banilor se bazează pe determinarea nivelului de risc pe care îl prezintă un client sau o operațiune, e clar că există anumite situații când avocații vor trebui să depună diligențe suplimentare în identificarea clientului și a sursei de proveniență a bunurilor administrate. Acest lucru poate fi recomandat, de exemplu, când clientul avocatului folosește anumite structuri corporatiste fără să se poată identifica nicio logică economică, fiscală sau de afaceri, în acest scop.

După aceea, un avocat poate fi implicat în activități prin care se urmărește ascunderea beneficiarului din spatele unei tranzacții. Nu contează motivul pentru care se dorește ascunderea acelui beneficiar, ci faptul că o astfel de situație ridică suspiciuni.

În final, un alt exemplu ar putea fi crearea unor societăți de capital (o societate pe acțiuni, de exemplu), de către avocat, pentru un client care ar urma să administeze acele societăți, însă cunoscând faptul că anumiți acționari ar putea fi persoane din state cunoscute pentru activități de spălare de bani.

În privința notarilor, pozițiile lor îi pun în situația de a depune eforturi pentru a descoperi identitatea clienților lor, astfel încât să înțeleagă sursa de proveniență a banilor, atunci când anumite tranzacții se fac prin intermediul lor.

Cel mai la îndemână exemplu este autentificarea unor donații, întrucât donația poate reprezenta - foarte ușor - o operațiune prin care se urmărește mascarea sursei ilicite a unei sume de bani.

De asemenea, fiind puternic implicați în domeniul imobiliar (întrucât aproape orice tranzacție imobiliară necesită autentificarea acesteia de către notar), ei sunt expuși unui domeniu care ar putea fi folosit pentru spălare de bani.

O altă ipoteză în care serviciile notarilor ar putea fi folosite pentru operațiuni de spălare de bani se referă la constituirea unei fiducii. Mai exact, fiducia este o operațiune prin care o persoană transferă o serie de drepturi - de exemplu, active financiare - unei alte persoane, cea din urmă exercitând acele drepturi sau administrând bunurile transferate fie în folosul primei persoane, fie în folosul unei a treia persoane. Având în vedere că, în Codul civil, este menționat faptul că fiducia - dacă este constituită prin contract - trebuie să fie stabilită în formă autentică, un notar va fi, de cele mai multe ori, prezent la punerea în aplicare a unor astfel de operațiuni.

Mai mult, fiduciar poate fi, printre altele: o bancă, societăți de investiții care administrează portofolii de active financiare (acțiuni listate la bursă sau obligațiuni, de exemplu) sau o societate de asigurări. De aceea, se poate vedea că riscul pentru folosirea acestor servicii (prin constituirea de fiducii) în scop de spălare de bani este ridicat iar notarii sunt implicați în constituirea validă a unei astfel de operațiuni.