Un procuror din România a obținut în instanță  daune de 10.800 de euro, cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea dispozițiilor legale privitoare la condițiile de muncă ce trebuie asigurate personalului angajat.

De asemenea, procurorul trebuie să mai primească suma de 300 de euro/lună, începând cu data de 17 iulie 2019 și "pănă la data asigurării efective a condițiilor de muncă conforme cu normativele prevăzute de reglementările în vigoare."

Decizia definitivă a fost dată luna trecută de Curtea de Apel București și este o premieră pentru Justiția din România, scrie ziare.com.

Sentința a fost dată în contextul în care instanțele din România au mai multe astfel de solicitări, venite din partea unor magistrați, care se plâng de condițiile de muncă din parchete și instanțe: Volum mare de dosare, aglomerație în birouri și imobile insalubre.

În esență, magistrații se plâng de aglomerarea din birouri. Este vorba de o hotărâre de guvern care stabilește dimensiunea minimă a spațiilor cu destinația de birou sau pentru activități colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, de instituțiile publice din subordinea acestora, precum și de prefecturi.

Este vorba de prevederea potrivit căreia: "Calculul suprafețelor folosite ca birouri, pe ansamblul instituției, se face în funcție de numărul de personal și de suprafața medie de 5 m2/persoană, iar în cazul posturilor care utilizează calculatoare sau planșete, de 6 m2/persoana."

Reclamantul din acest caz este un procuror de la un Parchet din București. El s-a plâns judecătorilor că parchtele nu i-au asigurat condițiile minime, decente de securitate și sănătate în muncă prevăzute de lege.

Practic, alături de alți 11 procurori, acesta împarte un birou de 20 de metri pătrați.

"Fapta ilicită a pârâților parchete - Parchetul Capitalei și Parchetul General - constă în neîndeplinirea obligațiilor legale de asigurare a condițiilor corespunzătoare de muncă".


Una dintre probele esențiale în dosar este un referat al prim - procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 din care rezultă că specificul activității din compartimentul judiciar necesită prezența aproape permanentă a procurorilor de ședință în sediul instanței și volumul foarte mare de muncă ce se află în legătură directă cu volumul foarte mare de activitate al Judecătoriei Sectorului 4 București.

"Este de notorietate că unele instanțe și parchete din București se confruntă cu problema spațiului insuficient, însă în speță, s-a dovedit că supraaglomerarea biroului nr. 209 din incinta Judecătoriei Sectorului 4 a fost atât de mare încât condițiile de muncă oferite de angajator reclamantului au fost absolut improprii desfășurării normale a activității la locul de muncă și totodată lezante pentru demnitatea umană și profesională a reclamantului," explică Curtea de Apel București, în motivarea sentinței.

Instanța a făcut trimitere la o hotărâre de Guvern care reglementează alocarea unei suprafețe medii de 6 mp/persoană, or reclamantului ii revenea circa 1,6 mp, cu mult sub această medie stabilită de legiuitor.

Mai mult, spațiul foarte mic al biroului raportat la numărul mare de procurori care-și desfășoara activitatea în el determină ca și mobilierul și dotările să fie improprii, cu încălcarea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă prevăzute într-o Hotărâre de Guvern de transpunere a directivelor europene.


În dosar a fost notată și problema demnității: "În speța de față, reclamantul este magistrat procuror, demnitatea în cazul său incluzând și demnitatea profesională, iar, a desfășura ani la rândul activitatea într-un birou de 20 mp cu încă 11 persoane, fără a avea condiții decente de spațiu și mobilier la locul de muncă, în ciuda numeroaselor solicitări făcute angajatorului pentru asigurarea unor condiții de muncă normale, este o situație indubitabil umilitoare”, se arată în sentință, potrivit sursei.

”În activitatea sa, procurorul relaționează cu învinuiți, martori, alți profesioniști ai dreptului, unde trebuie să inspire puterea publică cu care a fost investit în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor și nicidecum să se simtă stânjenit și subestimat pentru condițiile în care lucrează," explică Curtea de Apel București.