Membrii Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova au venit cu reacții, după ce președintele Uniunii a refuzat de mai multe ori să semneze hotărârile emise de către Consiliu. Opiniile aparțin următorilor membri în Consiliu: Nina Lozan, Angela Popil, Dorin Popescu, Adrian Tăbârță, Gheorghe Vlas, Alexandru Țurcan, Alexandru Grosu.

Redăm mai jos opinia membrilor Consiliul UAM: 

Cu referire la dispozițiile de a nu semna actele Consiliului

De ce nu semnează hotărârile Consiliului? Exemplu de întrebare retorică clasică. Dar este și răspuns. Pentru că avem un președinte care nu vrea să recunoască că Consiliul UA este un organ de conducere, determinat de Legea cu privire la avocatură, ca fiind ierarhic superior președintelui UA ( art.35 alin.5), organ reprezentativ și deliberativ al avocaților din țară care asigură activitatea permanenta a Uniunii Avocaților ( art.38 alin.1).

Pentru ca este genul de conducător autoritar care se împotrivește tuturor hotărârilor și acțiunilor Consiliului și Secretarului General doar din simplu motiv ca aceste hotărâri și acțiuni nu sunt generate de el, adică nu ii aparțin. Pentru ca are satisfacția de a merge împotriva Consiliului (indiferent de componența acestui organ). 

Nu doar Statutul, dar mai întâi de toate Legea cu privire la avocatură, art.40,alin.(2), lit.c) prevede obligația președintelui de a semna actele Consiliului.  Nu există varianta ca vrea sau nu vrea, că poate semna sau nu. Atunci când președintele semnează careva hotărâri ale Consiliului, aceasta semnătura nu este confirmarea acordului lui cu hotărârea.  În caz de dezacord, președintele ca și orice alt avocat, poate să conteste hotărârea Consiliului în modul stabilit de lege. Dar sa semneze, e obligat.  

Faptul că dumnealui a îndreptat dezacordul sub formă de ”dispoziție” către Congres, cred că e de bine. Pentru prima data în istoria avocaturii, forumul suprem al avocaților va discuta situația când președintele UA refuză să semneze hotărârile Consiliului, când declară că nu dorește să întocmească raportul privind activitatea Consiliului pentru a fi prezentat Congresului,  când închide ședința deliberativă a Consiliului s.a.

Ce ține de majorarea salariilor și statele de personal 

Consiliul a aprobat Statele de personal în conformitate cu legislația.  Obligativitatea de aprobare a statelor de personal este prevăzută de art.10 Codul muncii, iar forma (tabelul), care include obligatoriu și mărimea salariilor fiecărei funcții aparte, a fost elaborată și corespunde Convenției Colective nr.12 din 9.07.2012 aprobata de Guvernul Republicii Moldova. 

Măririle de salarii țin de competența Consiliului. Art.39 lit.n) prevede aprobarea de către Consiliu a statului de funcții al secretariatului. Toți angajații UA fac parte din secretariatul subordonat Secretarului General, iar Consiliul decide mărimea salariilor angajaților la propunerea Secretarului General.

Refuzul domnului Ploșniță de a semna hotărârile Consiliului nu este ceva nou. Periodic ne confruntam cu astfel de situații. Recent, dumnealui a refuzat sa semneze hotărârea Consiliului din 30 octombrie 2020 prin care Consiliul i-a prelungit contractul de munca încă pe un termen de cinci ani Secretarului General Romaniuc Mariana. Un alt caz este cel de desemnare de către Consiliu a doi reprezentanți ai UA în cadrului CNAJGS. La fel a refuzat sa semneze hotărârea. 

Și fiindcă astfel de situații au devenit tot mai frecvente, Consiliul a introdus în Regulamentul de organizare și funcționare a UA prevederea desemnării unui membru al Consiliului care sa semneze actele Consiliului în cazul în care președintele lipsește sau refuză să semneze. Soluția a fost găsită.  Dar consider anormal când un conducător ales de către o corporație de lei profesioniști refuză să respecte legea. 

Efectele cu siguranță sunt dăunătoare breslei. Și aici mă refer la dezbinare, la imaginea proastă a avocaturii și percepția acestea de către societate ca fiind o arenă de luptă continuă. Or, toate acestea opresc avocatura să progreseze. Pe lângă faptul că UA, în persoana Consiliului, e nevoită să subziste, să reziste, să-si ceara drepturile, să se facă auzită, pe lângă faptul ca trebuie sa răspundem în fata societății, mai trebuie sa răspundem și în fața breslei pentru acțiunile celui care ar trebui să fie reprezentant, mentor și etalon, într-un cuvânt mai avocat decât toți noi.

Referitor la modul de publicare pe pagina web a Uniunii

Art.37 prevede că de competenta Congresului ține adoptarea și modificarea Statutului și Codului deontologic.  Acestea doar nu pot fi adoptate sau modificate de Consiliu. În rest,

Consiliul, care potrivit Legii 1260, este organul reprezentativ și deliberativ al avocaților și asigură activitatea permanentă a UA. Pentru a asigura activitatea permanentă sunt necesare regulamente pe care Consiliul se vede obligat să le facă și să le aprobe. Că doar nu o să așteptăm un an ca să hotărâm întrebarea tocmai la Congres!

Și apoi - dacă Legea nu interzice, apoi se permite.  În  art.39 sunt cuprinse atribuțiile Consiliului, precum și altele prevăzute de Lege. Apropo, Regulamentul de organizare și funcționare a UA a fost aprobat tot de Consiliu, la votare a participat și dl Ploșniță.

Referitor la funcția de administrator al conținutului informațional

Aceasta persoană urmează a fi desemnată de către Consiliu. Ea poate fi șeful de secretariat, Secretarul General, responsabilul de comunicare. Consiliul, care a aprobat Statele de personal, știe cum se poate mai bine, ca o așa funcție nu există. De aceea va desemna responsabilul de acest domeniu.  

Ce ține de așa- zisa aprobare ”în absurd”.  Regulamentul a fost aprobat la 28 decembrie 2020 când era în vigoare Politica de comunicare a UA pentru anii 2016-2020. Păcat că dl. președinte nu știe despre existența Politicii de comunicare.

Nici Legea, nici Statului și nici Regulamentul de organizare și funcționare a UA nu prevede necesitatea consultării actelor Consiliului cu avocații. Avocații ne-au dat mandat de încredere atunci când ne-au votat. Să cerem părerea colegilor e foarte bine, dar dacă nu o facem, nu e ilegalitate. Dl. Ploșniță la 18 septembrie 2020 a expediat pe ascuns la Ministerul Justiției proiectul de modificare a Legii cu privire la avocatură și nu a întrebat de nimeni, nu a cerut părerea avocaților. Iată asta e grav. Cel mai urât este că  la mesajul lui Alexandru Turcan, în care a fost întrebat dacă a trimis ceva la Ministerul Justiției, el a răspuns ca Nu. Apoi noi am primit confirmarea de la Minister.

Adoptarea acestui Regulament a fost absolut necesară, pentru a nu mai permite publicarea pe web pagina UA a tot felul de știri cancan, a opiniilor "supărate" ale președintelui, a diferite spoturi de promovare selectivă a candidaților la funcții în organele de conducere a UA, a pozelor de la evenimente care nu au nimic comun cu activitatea UA, etc. Și dacă dl. Ploșniță percepe acest regulament ca fiind o modalitate de obstrucționare a președintelui, atunci asta rămâne a fi structura părerii și percepției lui. Consiliul a avut o alta intenție - cea de a reglementa cât se poate de legal și corect acest domeniu al activității UA și anume domeniul de comunicare al cărei față este pagina oficială a avocaturii. 

Frustrările, nemulțumirile și dispozițiile le poate publica pe pagina sa de Facebook!”

Mai mult, suplimentar la opinia de mai sus, cu o reacție a venit și decanul Baroului Chișinău, Dorin Popescu, membru în Consiliul UAM.

”Cu referire la dispozițiile emise de organul de conducere unipersonală al UAM, în ultima perioadă, în opinia mea, din păcate, este o rușine pentru breasla avocaților din Moldova. 

Acest organ de conducere unipersonală a UAM, în opinia mea, dar și a multor avocați cu care discutăm, produce o impresie clară despre faptul că scopul acestor dispoziții este de a discredita avocații membri ai Consiliului UAM, recent aleși de Barourile avocaților din Moldova, de a discredita imaginea avocaturii și de a diminua prestigiul profesiei. Nimeni altul nu poate discredita imaginea unei bresle profesionale decât însuși conducătorul acesteia, prin făcături de acest gen.   

Nici un conducător al breslei avocațiale care ține cu adevărat la colegi și la breaslă nu și-ar permite așa un comportament impardonabil, chiar dacă să admitem că cineva din avocați a greșit cumva sau a adoptat o soluție greșită în activitatea sa. 

În primul rând societatea trebuie să cunoască despre faptul că președintele UAM nu are împuterniciri legale de a emite careva dispoziții, hotărâri, decizii etc. Legea 1260 cu privire la avocatură, în alin. (2) art. 40 stabilește clar că organul de conducere unipersonală al UAM are competențe stabilite exhaustiv și anume: 

a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţarăşi din străinătate; 

 b) prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor; 

c) semnează actele Consiliului Uniunii Avocaţilor; 

d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Avocaţilor şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri; 

 e) acordă sprijin barourilor în relaţiile acestora cu autorităţile centrale şi cele locale; 

f) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor în instanţele judecătoreşti, în  organele de urmărire penală şi în autorităţile publice o comunicare cu societatea.

Pentru toți este vădit și faptul că se încalcă și aceste dispoziții emise de organul de conducere unipersonală a UAM.

Dimpotrivă, Consiliul UAM în activitatea sa adoptă hotărâri - competență prevăzută expres în art. 38 alin. (6) din Legea 1260 cu privire la avocatură. 

Societatea ar putea să-și pună întrebarea: cum un organ de conducere unipersonală care nu are dreptul să adopte acte de dispoziție, adoptă dispoziții în care afirmă că un organ colegial, care are dreptul să adopte hotărâri, nu are dreptul să adopte hotărâri? Ce fel de manipulare a opiniei publice este această afirmație, nu pot să înțeleg. Or, Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților privind Regulamentul cu privire la ”Politica şi modul de publicare pe pagina web oficială a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova” este în primul rând o hotărâre care ține expres de activitatea și competența Consiliului UAM.

Cu privire la faptul dacă organul colegial al UAM are sau nu dreptul să adopte politici de care să se ghideze în activitatea sa. Aici vreau să-mi exprim regretul că așa un organ al UAM, cum este Președintele UAM, are o viziune foarte îngustă în ce privește actele normative care reglementează activitatea UAM. Este indiscutabil faptul că Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocaților sunt actele normative de bază pentru avocați. Însă nu trebuie să uităm faptul că activitatea Uniunii Avocaților, care este organul de autoadministrare al avocaţilor, din care fac parte toţi membrii barourilor din ţară, în activitatea sa, se ghidează de un șir de alte acte normative decât cele menționate supra. Cunoaștem cu toții că în raport cu angajații săi, UAM este angajator; în raport cu hotărârile adoptate și activitatea desfășurată are statut de autoritate, care acționează în regim de putere publică; având în vedere că este persoană juridică, are raporturi cu organele fiscale etc. Prin urmare, activitatea UAM mai este reglementată de Codul muncii, Legea salarizării, Codul fiscal, Codul administrativ, Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Legea privind accesul la informaţie, precum și alte acte normative. Prin urmare, având în vedere că între congrese Consiliul UAM este organul suprem al UAM și, conform art. 39 lit. b) din legea 1260/2002 cu privire la avocatură, soluţionează în perioada dintre sesiunile Congresului problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepţia celor date în competenţa Congresului, în acest sens, are obligația să adopte reguli și politici, prin care să-și reglementeze activitatea în domeniile enunțate supra.

În așa mod, nici un act normativ nu interzice Consiliului UAM să adopte politici de comunicare sau politica şi modul de publicare pe pagina web oficială a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Această necesitate este una stringentă, în special în ultimul timp, având în vedere că Președintele UAM publică în mod arbitrar pe pagina UAM tot felul de opinii personale, care nu reprezintă opinia organelor de conducere a UAM, în opinia mea, prejudiciind astfel, imagina tuturor avocaților. 

În același timp, pe de o parte autorul ”dispoziției” afirmă că CoUAM nu are competență să aprobe regulamente, iar pe de altă parte afirmă că acest regulament nu a fost supus discuțiilor publice, ceea ce ar însemna că Consiliul UAM totuși are competența de a adopta asemenea acte normative, doar că acestea trebuie supuse dezbaterilor publice. 

Este interesant și faptul că, deși până la momentul de față Consiliul UAM a mai adoptat și alte regulamente, acestea nu au fost contestate de președintele UAM pe motiv că CoUAM nu  ar avea așa competență. Deci, observăm că aceste dispoziții au un caracter tendențios, dictat de rele intenții. Astfel, este vădită abordarea selectivă, arbitrară și tendențioasă a problemei.  

În cazul în care, organul de conducere unipersonală a UAM, în calitate de președinte al organului colegial, nu dorește să semneze hotărârea ultimului, atunci nu este nevoie de a emite ilegal careva dispoziții. Este suficientă o informare scrisă în acest sens, indiferent de faptul dacă legea îi permite sau nu un asemenea comportament. În același timp, chiar și un student la drept, un cetățean de rând cunoaște cum și în ce mod se contestă o hotărâre a unui organ colegial, la sigur nu prin ”dispoziție”.  

Probabil este un lucru normal ca unii avocați să nu fie de acord cu Hotărârile adoptate de Consiliu și dacă dorește le contestă la Congresul avocaților. Însă aceasta nu înseamnă că toate dezacordurile, contestațiile, trebuie publicate pe pagina web oficială a UAM, or, aceasta nu ține de transparența decizională. 

Îmi pun o întrebare: Care este sensul și necesitatea unei persoane cu studii juridice să critice public hotărârea unui organ, care fiind contestată la organul ierarhic, încă nu a fost anulată sau declarată ilegală?

În ce mă privește, respect dreptul la opinie a fiecăruia, dar dacă dorești să-ți faci publică opinia sunt alte metode, cum ar fi de exemplu diferite rețele sociale, etc. și nu o faci publică pe pagina web oficială a unei comunități profesionale, folosind astfel abuziv resursele administrative.  

Și în cazul în care Congresul va respinge aceste dispoziții și va menține hotărârile Consiliului UAM, atunci care este rostul de a face publice aceste dispoziții și de a prejudicia imaginea Consiliului UAM și a întregii bresle a avocaților?  

Ați mai văzut într-o comunitate profesională așa ieșiri a unui conducător? Sunt sigur că – NU.

Este foarte trist să asistăm la acest teatru de prost gust, mai cu seamă că problemele abordate sunt de ordin intern și nu prezintă interes public, încât să fie scoase la discuții publice, astfel membrii Consiliului UAM să se vadă nevoiți să vină cu replică în apărarea lor și a breslei”.