Președinția a înaintat Parlamentului un proiect de modificare a Codului de executare, prin care se propune ca bunurile imobile ale debitorilor să nu fie urmărite, dacă aceștia dispun de doar o locuință, iar valoarea datoriilor nu depășește 15 salarii medii pe economie (în 2021 valoarea salariului mediu pe economie a fost stabilit la 8716 lei). 

Mai mult, Președinția propune ca în caz de datorii, nici autovehiculul să nu poată fi urmărit dacă acesta valorează cel mult cinci salarii medii pe economie.

Potrivit proiectului, se propune modificare art. 89 din Codul de executare astfel încât să nu poată fi urmărite::

1) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, care sunt indispensabile traiului debitorului persoană fizică și membrilor familiei sale, destinate întreținerii unui mod de trai rezonabil, cu condiția ca valoarea fiecăruia dintre aceste bunuri să nu depășească 5000 lei;
2) bunurile copiilor debitorului;
3) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii familiei sale;
4) produsele alimentare necesare debitorului și membrilor familiei sale timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obținerii mijloacelor de subzistență și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
5) inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, dacă debitorul se ocupă cu agricultura, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură;
6) combustibilul, cărbunele, lemnele necesare debitorului și membrilor familiei sale pentru prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei calculate pentru 3 luni de iarnă;
7) obiectele de cult religios, portretele de familie, verighetele sau alte obiecte care au o valoare sentimentală sau personală, cu excepția bijuteriilor sau altor obiecte de lux;
8) obiectele necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei sau ocupației;
9) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele indispensabile persoanelor cu dizabilități și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
10) autovehiculul, dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului și membrilor familiei sale și care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie;
11) bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul are viza de domiciliu, cu condiția că debitorul și soţul/soţia, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la întreţinerea debitorului nu au o altă locuință în proprietate sau în folosință, iar valoarea creanțelor nu depășește 15 salarii medii pe economie;
12) animalele de companie cu excepția celor crescute în scopuri comerciale;
13) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite. 

La art.94 din Codul de executare se propune introducerea un nou alineat care să prevadă prioritizarea urmării altor bunuri decât cele imobile, indiferent de faptul dacă bunul imobil respectiv este unicul domiciliu al debitorului sau nu. Așa cum prevederile art. 89 pct. 11 introduce regula generală de imposibilitate a urmăririi bunului imobil care constituie unicul domiciliu al debitorului, iar valoarea creanței este de până la 15 salarii medii, art. 94 alin. (11) vine ca măsură suplimentară de menținere a indivizibilității bunului imobil în contextul unei creanțe ce nu depășește 15 salarii medii pe economie. Totuși, în cazul în care valoarea altor bunuri ale debitorului nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea creanței sau în caz de rea-credință a debitorului, executorul judecătoresc va putea urmări bunurile imobile ale debitorului, chiar dacă valoarea creanței nu depășește 15 salarii medii pe economie, se spune în nota informativă a proiectului.

(11) În cazul documentelor executorii privitoare la creanțe a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar acestea nu pot fi valorificate sau nu pot acoperi valoarea creanței urmărite. Refuzul nejustificat al debitorului de a furniza executorului judecătoresc informațiile, lămuririle și dovezile necesare, precum și furnizarea cu rea-credință de informații incomplete în legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natură a fi valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței permit declanșarea urmăririi silite imobiliare chiar dacă valoarea creanței nu depășește 15 salarii medii pe economie. 

Articolul 110 din Codul de executare se propune a fi expus în redacție nouă, iar această modificare are drept scop excluderea din lista veniturilor urmăribile a burselor, veniturilor debitorului care cumulativ nu depășesc cuantumul salariului minim garantat în sectorul real, precum și prestațiile de asigurări sociale prevăzute la art.5 din Legea nr.289/2004. Totodată, art. 110 prevede o excepție, potrivit căreia unele venituri ale debitorului vor putea fi urmărite în cazul încasării pensiei de întreţinere, prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii sau în legătură cu pierderea întreţinătorului, dar nu mai mult de 20% din valoarea lunară a venitului indicat. 

Modificarea propusă la art.147 din Codul de executare prevede completarea articolului cu trei alineate noi, (21), (22), (23), care să stabilească un mecanism de efectuare a evacuării silite a debitorului și membrii familiei sale în perioada rece a anului, precum și în perioada stărilor de urgență, de asediu sau de război sau în perioada stării de urgență în sănătate publică.