O judecătoare din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cere intervenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a-i fi apărată independența și reputația profesională. Asta după ce o persoană a postat o opinie pe pagina sa de Facebook, care a fost preluată de unele instituții mass-media. Magistrata a depus o sesizare în acest sens la CSM.

Redăm mai jos conținutul sesizării depuse la CSM: 

Prin prezenta, subsemnata Țurcan Olesea, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicit să admiteți cererea de apărarea a independenței și reputației profesionale afectate în raport cu opinia postată de persoana Ștefan Gligor, la data 22 noiembrie 2020, pe pagina sa de Facebook, și difuzată de portalul de știri PRO TV la aceeași dată, precum și alți furnizori de servicii media. 

În susținerea cererii de apărare a independenței și reputației profesionale, menționez că, în temeiul art.32 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, oricărui cetățean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

În virtutea dreptului la libertatea opiniei și exprimării, consacrat de Constituție, precum și în scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, legiuitorul prin intermediul prevederilor Legii nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare a statuat că nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii.

Astfel, în temeiul normelor legale conținute de Legea nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare și Codul serviciilor media audiovizuale ale Republicii Moldova, dreptul la libertatea opiniei și exprimare urmează a fi exercitat cu asigurarea unui echilibru în coraport cu drepturile personale nepatrimoniale, precum dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională. 

Respectiv, în conformitate cu art. 3 al Legii nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei. Libertatea de exprimare protejează atât conţinutul, cât şi forma informaţiei exprimate, inclusiv a informaţiei care ofensează, şochează sau deranjează.

Exercitarea libertăţii de exprimare poate fi supusă unor restrângeri prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, pentru a apăra ordinea şi a preveni infracţiunile, pentru a proteja sănătatea şi morala, reputaţia sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. 

Restrângerea libertăţii de exprimare se admite doar pentru protejarea unui interes legitim prevăzut la alin. (3) şi doar în cazul în care restrângerea este proporţională cu situaţia care a determinat-o, respectându-se echilibrul just dintre interesul protejat şi libertatea de exprimare, precum şi libertatea publicului de a fi informat.

Iar, în conformitate cu art. 13 alin.(1) al Codului serviciilor media audiovizuale ale Republicii Moldova, în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: 

  • a) să asigure distincția clară între fapte şi opinii; 
  • b) să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

În vederea garantării acestui drept, Adunarea Parlamentară a CE a adoptat în anul 1993 Rezoluţia nr. 1003 cu privire la etica ziaristică.

Potrivit art. 3, principiul de bază al oricărei evaluări etice a ziaristicii este că trebuie făcută o distincție clară între ştiri şi păreri, evitându-se orice confuzie între acestea. 

Ştirile sunt informaţii, adică fapte şi date, în timp ce opiniile exprimă gânduri, idei, convingeri sau judecăți de valoare ale mijloacelor de informare în masă, editorilor sau ziariştilor.

Pornind de la rolul esențial pe care îl joacă presa într-o societate democratică, Curtea de la Strasbourg a reamintit că presa nu trebuie să depășească anumite limite, privind în special protecţia reputației şi a drepturilor altora, cu toate că acesteia îi revine sarcina de a comunica, cu respectarea obligațiilor şi responsabilităților sale, informaţii şi idei despre toate problemele de interes general, inclusiv cele care se referă la funcţionarea puterii judecătoreşti. 

Presa reprezintă unul dintre mijloacele de care dispun responsabilii politici şi opinia publică pentru a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilități conform scopului constitutiv al misiunii care le este încredințată. 

Acțiunea instanțelor, care sunt garante ale justiției şi care au o misiune fundamentală într-un stat de drept, are nevoie de încrederea publicului. Astfel, este necesară protejarea acesteia împotriva atacurilor lipsite de temei, mai ales atunci când obligația de reținere interzice magistraților să acționeze.  

Respectiv, cu referire la elementele de fapt, prin opinia postată pe pagina sa de Facebook, cet. Ștefan Gligor a redat : 

”Prima tentativă de preluare ostilă este chiar acum în plină desfășurare. Judecătorul Olesea ȚURCAN, numită de Dodon în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă pe 2 septembrie 2020, nici la trei luni de la acest eveniment remarcabil, a emis o încheiere de o ilegalitate stupefiantă. 

Astfel, un fost acționar SA Moldasig –Wesna LTD, care deținea în trecut 4,99% de acțiuni a obținut prin respectiva Încheiere judecătorească controlul asupra 65 % din  acțiunile Moldasig S.A. prin :  

  • Instituirea administrării speciale provizorii (ca organ executiv unipersonal) de către o companie de audit –Confidențial-Audit SRL; 
  • Înlăturarea administratorului Moldasig SA care a fost obligat să transmită imediat ștampila și actele societății companiei de audit;
  • Delegarea atribuțiilor Consiliului societății de la Moldasig către o altă companie de audit, o oarecare Altimeea SRL;
  • Dar cel mai incredibil lucru este că dna Olesea a dispus înscrierea provizorie în Registrul deținătorilor valorilor mobiliare pe numele Altimeea SRL a acțiunilor în valoare de 45 milioane lei a Moldasig-ului.
  • Asta nu e tot, dna a mai permis în temeiul acestei încheieri efectuarea înregistrării provizorii de către ASP în Registrul de stat a persoanelor juridice a noului proprietar ”provizoriu”, precum și înregistrarea ,,administrării provizorii” de acel oarecare Confidential SRL.  ………etc.

…..După trei ani, una din acele companii și anume Wesna LTD cu 4,99 % de acțiuni și-a adus aminte despre acea expropriere și a contestat-o în judecată. 

Vă rog să nu mă întrebați cum instanța de judecată la cererea unei companii care a deținut în proprietate 4,99 % a ajuns să transmită unor SRL-uri 65 % de acțiuni. Eu cred că e mai mult decât clar. Ce vă spune e că astfel de judecători ar trebui dați afară de CSM și privați de dreptul de a activa în domeniul jurisprudenței pe viață. Anume așa oameni au făcut posibilă delapidarea rezervelor BNM și transformarea Moldovei într-o spălătorie, nemaivorbind de exproprierea ilegală a sute de afaceri și ruinare a mii de destine. …….”

Astfel, elementele de conținut al opiniei postate de către cet. Ștefan Gligor, pe pagina sa de Facebook și difuzate de mai multe portaluri de știri, sunt lipsite de substrat factologic or, prin prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor, precum şi prin comentariile negative şi răuvoitoare legate de exercitarea funcției de magistrat, induc intenționat opiniei publice ideea că, atribuțiile de judecător ar fi fost îndeplinite neprofesionist, afirmațiile fiind de natură să determine compromiterea, discreditarea şi alterarea probității şi integrității morale şi profesionale în exercitarea mandatului de judecător, cu care am fost învestită, fapt ce reprezintă o gravă atingere reputației mele profesionale.

Totodată, prin poziția exprimată pe platforma rețelei de socializare Facebook, dar şi prin, faptul difuzării acesteia, practic s-a acreditat idee că în calitate de magistrat aș fi hotărât asupra transmiterii unui pachet de acțiuni majoritar către un fost asociat minoritar și astfel, aș fi contribuit la preluarea pachetelor de control, cu caracter ostil. 

Deși, în fapt, pe rolul instanței se află spre examinare, acțiunea în contencios administrativ înaintată de LTD Wesna care s-a adresat în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată către Comisia Națională a Pieței Financiare, cu privire la constatarea nulității Hotărârii nr.60/2 din 06.12.2016 cu privire la unele măsuri față de acționarii SA Moldasig, Hotărârii nr.62/2 din 14.12.2016 cu privire la completarea pnct.1 din Hotărârea nr.60/2 din 06.12.2016 cu privire la unele măsuri față de acționarii SA Moldasig, Hotărârii nr.9/1 din 02.03.2017 cu privire la etapele, termenele, modul și procedurile de anulare a acțiunilor și de emitere a unor acțiuni ale SA Moldasig, Hotărârii nr.15/4 cu privire la înregistrări în Registrul de stat al valorilor mobiliare. Ulterior, prin cererile depuse, terții LTD Appolo Capital Invest, LTD Prodromos limited LTD, LTD Kirkliston Management Limite și LTD Denton Enterprise, conform art. 205 alin.(5) Cod administrativ, s-au alăturat cererii de chemare în judecată și cererii de aplicare a măsurilor provizorii. Iar, prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 noiembrie 2020 s-a expus în privința cererii de suspendare a executării hotărârilor contestate. 

Totodată, prin poziția expusă practic a acreditat în public ideea nelegalității Încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 noiembrie 2020, fapt care lezează onoarea și reputația profesională. Acestea în contextul în care, autorul postării nu este participant la procedurii contenciosului administrativ și nu dispune de actele cauzei, respectiv și-a atribuit competențe de care nu îi sunt atribuite prin Lege, de a da apreciere acțiunilor instanței de judecată. 

Soluția dată de instanța de judecată este contestată de pârâtă, iar aprecierea legalității și temeiniciei este de competența instanței de judecată ierarhic superioare. Totodată, comportamentul și acțiunile judecătorul sunt obiectul examinării organelor specializare al Consiliului Superior al Magistraturii.

În continuare, faptul difuzării de către furnizorii de servicii media a unor astfel de ”opinii” postate pe platforma de socializare, care nu sunt fundamentate obiectiv și imparțial, știrbesc reputația profesională a celui la care se face referire. 

Or, atât prin prisma cadrului legal național, cât și prin prisma jurisprudenței CtEDO, este garantat  dreptul presei de a informa publicul, cât şi dreptul publicului de a fi informat într-un mod corect şi adecvat. 

Însă, exercitarea dreptului la libera exprimare de către jurnalişti presupune în egală măsură obligaţii şi responsabilităţi. În acest sens, jurnaliştii sunt datori să acţioneze cu bună–credinţă pentru furnizarea de informaţii în concordanţă cu etica jurnalistică. 

Iar, referindu-mă la restrângerea libertății de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza ”Braford contra Danemarcei” a decis că ”interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”, iar în cauza Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că ”activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Totodată că, conform art. 5 şi 6 din Rezoluţia nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, exprimarea opiniilor jurnaliștilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, deşi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate în mod sincer şi etic.

La caz, deoarece furnizorului de servicii/ media, jurnaliștilor le revine  obligația de a asigura informarea corectă, urmând  să verifice şi să prezinte în mod imparțial şi cu bună-credinţă informația, deși portalul de știri Pro TV au indicat în conținutul articolului publicat, precum că, au încercat să obțină declarații referitoare la încheierea instanței și judecătorul nu a fost de găsit pentru a da declarații, în fapt, comentariul judecătorului, cu privire la acuzațiile aduse nu au fost solicitate.

Respectiv, gravitatea şi impactul public negativ al afirmațiilor din postarea menționată supra, precum și modul în care a fost difuzată opinia în cauză, lezează  independența şi reputația profesională a judecătorului. 

Reieșind din cele expuse, în coraport cu faptul că, în temeiul art.1 alin.(1) al Legii nr.947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești, și, în conformitate cu art.11 alin.(1), lit. b ) și c) al Legii nr.947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii membrul Consiliului Superior al Magistraturii este obligat: b) să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăților magistraților, onoarei şi demnității lor în condițiile legii; c) să contribuie la promovarea principiului independenței autorității judecătorești, solicit, în mod respectuos, intervenția  în vederea apărării  independenței și reputației profesionale.