În acest an, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale are drept tematică proprietatea intelectuală și IMM-urile. Cu această ocazie, am discutat cu Directorul general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Natalia Mogol, despre instrumentele de protejare a unei afaceri, cât de mult contează pentru oamenii de business domeniul proprietății intelectuale, dar și în ce măsură proprietatea intelectuală influențează dezvoltarea unei afaceri.

BizLaw: În data de 26 aprilie este marcată Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale. În 2021, tematica acesteia fiind ”Proprietatea intelectuală și IMM-urile: comercializați-vă ideile”. De ce anume IMM-urile?

Natalia Mogol: Într-adevăr, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale (ZMPI) este celebrată anual pe 26 aprilie. Evenimentul a fost înființat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în 2000 pentru a conștientiza modul în care invențiile, drepturile de autor, mărcile, desenele și modelele industriale își au impactul asupra îmbunătățirii calității vieții de zi cu zi, dar și pentru a releva creativitatea și aportul autorilor și inovatorilor la dezvoltarea societăților pe plan internațional. Data de 26 aprilie nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că, aceasta coincide cu data instituirii Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale în 1970. 

În fiecare an, acest eveniment este însoțit și de un mesaj. În 2021, la cea de-a 20-a aniversare, tematica ZMPI este cea enunțată și a fost determinată, în mare parte, de faptul că IMM-urile constituie peste 90% din totalul întreprinderilor la nivel global, ele fiind sângele economiei. Fără IMM, o economie, indiferent de cât de mult ar fi susținută, stagnează.

Totodată, chiar și la nivelul UE, IMM contribuie la formarea PIB în proporție de doar aproximativ 50%, în SUA – 45%, iar în Republica Moldova avem o contribuție și mai modestă – de aproximativ 30%, cu toate că media populației angajate în cadrul IMM este de peste 70%.

Un studiu realizat recent la nivel comunitar demonstrează că IMM-urile care au obiecte de proprietate intelectuală înregistrate oferă salarii cu până la 70% mai mari față de cele care nu posedă atare active.

BizLaw: Care sunt instrumentele necesare pentru identificarea și protejarea afacerii?

Natalia Mogol: Orice afacere, indiferent de dimensiune, începe de la ideea unui om cu spirit de întreprinzător. Dezvoltarea afacerii depinde în mare măsură de abilitățile acestuia de a gestiona, a inova, a oferi clientului produse și servicii peste așteptări sau, cel puțin, la nivelul așteptărilor. Proprietatea intelectuală este indispensabilă unei afaceri de succes. Să începem chiar de la faptul că practic orice companie are o denumire sau folosește semne distinctive (figuri, culori, slogane, cuvinte etc.) pentru a marca livrabilele sale. O bună parte din companii folosește un anumit design pentru ambalajul produselor, uniforma angajaților sau pentru aranjamentul oficiului. Respectiv, aceste întreprinderi generează și dețin obiecte de proprietate intelectuală: mărci, design industrial etc. Dar, fără înregistrare, aceste obiecte sunt în domeniul public, adică nu aparțin nimănui, iar neasigurarea drepturilor exclusive,  având în vedere caracterul imaterial al acestor obiecte de proprietate intelectuală,  îndreaptă afacerea pe un făgaș nedorit pentru oricare întreprinzător.

Este foarte important ca agenții economici să se preocupe, pe lângă toate celelalte probleme cu care se confruntă, și de protecția obiectelor de proprietate intelectuală pe care le utilizează pentru identificarea afacerilor lor înregistrând cel puțin o marcă și/sau un design industrial și  asigurându-și astfel exclusivitatea pe piață.

BizLaw: Deocamdată, în Republica Moldova, când se vorbește despre proprietatea intelectuală, unii agenți economici nu dau importanță acestui aspect. De ce avem încă aceasta percepție în rândul celor care fac business?

Natalia Mogol: Percepția agenților economici asupra proprietății intelectuale a evoluat mult în ultimii ani și, cu toate că încă există sceptici în acest sens, tot mai mult este conștientizată importanța proprietății intelectuale.

În Republica Moldova, ca și în majoritatea economiilor emergente, agenții economici explorează și valorifică mai intens semnele distinctive (mărcile). 

Anual, AGEPI, în calitate de autoritate competentă, recepționează în jurul a 2400 de cereri de înregistrare a mărcilor doar pe cale națională.

În anul 2020, contrar așteptărilor, numărul cererilor de înregistrare a mărcilor depuse pe cale națională a crescut:

Mai mult, companiile din Republica Moldova utilizează tot mai frecvent mecanismele de protecție a mărcilor lor peste hotarele țării. Avem o dinamică pozitivă în ultimii ani la acest capitol, iar situația pandemică din 2020 a intensificat și mai mult înregistrarea mărcilor pe cale internațională. 

Dinamica depunerii cererii de înregistrare a mărcilor pe cale internațională.

 

Evident, mai sunt agenți economici care consideră că proprietatea intelectuală nu are nicio tangență cu afacerea lor. Cu toate acestea, încercăm să îi convingem că abordarea aceasta trebuie regândită. Aș sublinia chiar că, trecerea afacerilor în mediul virtual, când practic este exclusă orice posibilitate de contact direct Producător-Consumator, îi va exclude din afaceri pe acei agenți economici care nu au un semn/o paletă de semne ce i-ar distinge din multitudinea de produse similare oferite pe net. 

BizLaw: Și totuși, în ce măsură proprietatea intelectuală influențează dezvoltarea unei afaceri?

Natalia Mogol: La nivel internațional există multiple studii care atestă o influență directă a proprietății intelectuale asupra investițiilor străine directe, la nivel macro, dar și asupra profitabilității unei afaceri, la nivel micro. Fără a invoca însă prea multe date statistice, vreau să vă antrenez într-un exercițiu de observare a pieței telefoanelor mobile. Vedeți cum diferă produsele de la un producător la altul, adică de la o marcă la alta, de la un model de telefon la altul, adică de la un design la altul, cât de mult este influențat prețul de sistemele de inteligență artificială încorporate, adică de la o invenție la alta ... 

Există așa-numita teorie a surplusului de valoare, lansată de fondatorul ACER Ltd., care susține că nu există plus de valoare în producție per se, ci doar în cercetare, dezvoltare, imagine, reputație etc.

Conceptul Smile Curve, propus în 1992 de Stan Shih, fondatorul Acer Inc.

Un studiu recent, realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, arată că în medie o treime din prețul pe care consumatorul îl achită pentru un produs este datorată proprietății intelectuale.

Aș putea să continuu, dar am dorit doar să punctez că toate cele enumerate se referă la proprietate intelectuală.

BizLaw: De ce protecţia proprietății intelectuale în cadrul IMM-urilor și în general este imperios necesară? Care sunt riscurile în cazul în care agenții economici nu-și protejează mărcile, invențiile, desenele etc?

Natalia Mogol: Înregistrarea obiectelor de proprietate intelectuală (cu excepția drepturilor de autor, care au un regim special) este singura posibilitate de a rezerva drepturile asupra acestora. Doar înregistrarea oferă titularului drepturi exclusive asupra obiectelor de PI pe care le dețin și le utilizează în promovarea afacerii sale. Drepturile exclusive sunt atât drepturi pozitive, titularul fiind  în drept să le utilizeze personal, să acorde licențe de utilizare, sau să cesioneze drepturile sale de PI, cât și drepturi negative, titularul putând interzice oricărui terț să utilizeze OPI fără acordul său.  Acest lucru nu poate fi neglijat nici de IMM, care, în cazul neînregistrării OPI, se pot trezi, în varianta optimistă, cu mai mulți producători cu aceleași produse/ambalaje/însemne distinctive, iar în varianta pragmatică – în situația în care altcineva va înregistra DPI și se va prevala de toate drepturile aferente, chiar și împotriva celuia care a generat OPI.

BizLaw: La nivel de UE,  activele necorporale, precum mărcile, desenele şi modelele industriale, brevetele şi datelesunt din ce în ce mai importante în economia bazată pe cunoaştere. Putem afirma că acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova?

Natalia Mogol: La nivelul UE, într-adevăr, urmare strategiilor adoptate, dar și  politicilor promovate, activele nemateriale ocupă un loc din ce în ce mai vizibil. În Republica Moldova, statisticile arată însă că, ponderea activelor nemateriale rămâne la un nivel nesatisfăcător. Doar în unele ramuri ale economiei (cum ar fi IT, serviciile de telecomunicații) activele nemateriale depășesc ponderea de 20 %, în majoritatea domeniilor acestea rămânând la nivelul de sub 1%.

BizLaw: La nivel mondial, numărul cererilor de protejare a proprietăţii intelectuale este în creştere deoarece activele necorporale joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziţia de lider tehnologic. Care sunt planurile AGEPI pentru ca o asemenea creștere să fie înregistrată și în Republica Moldova sau, cel puțin, pentru ca să fie conștientiată importanța acestui domeniu?

Natalia Mogol: AGEPI depune eforturi considerabile pentru promovarea și conștientizarea importanței proprietății intelectuale în dezvoltarea unei afaceri de succes, în promovarea sectorială, dar și în dezvoltarea sustenabilă a țării per ansamblu.

În acest demers, avem parteneri naționali și internaționali, care ne acordă suport consultativ, dar și posibilitatea de a prelua cele mai bune practici în consolidarea sistemului PI și promovarea conceptelor.

Pe de altă parte, există mai multe programe/proiecte menite să încurajeze mediul de afaceri în vederea implementării, protejării și valorificării OPI, cum ar fi programul de stat Creștere și Internaționalizare, promovat de ODIMM și care conține expres componenta proprietate intelectuală, sau sistemul de subvenționare a agriculturii gestionat de AIPA, care rambursează producătorilor de produse cu indicații geografice costurile legate de obținerea dreptului de utilizare etc.

La fel, aș vrea să menționez că AGEPI oferă IMM-urilor facilități considerabile la taxele prevăzute pentru serviciile acordate de AGEPI. Suplimentar, AGEPI oferă la cerere serviciul de pre-diagnoză a PI pentru IMM. Serviciul este gratuit. 

Ar mai fi de menționat multe alte activități, pe care însă nu le considerăm suficiente. Astfel, vom continua să implementăm și să promovăm noi instrumente pentru a încuraja și a impulsiona mediul de afaceri să valorifice pe deplin obiectele de proprietate intelectuală pe care le dețin.

BizLaw: Vă mulțumim!