SA ”Moldovagaz” respinge ca fiind nefondate constatările Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind rezultatele controlului planificat pentru perioada anilor 2016-2018.  Compania anunță că își rezervă dreptul de a contesta decizia în instanța de judecată.

Potrivit unui comunicat de presă publicat, SA ”Moldovagaz” spune că nu va efectua recalculul valorii gazelor naturale livrate către consumatorii noncasnici în perioada 1 ianuarie 2018- 16 martie 2018, în sumă de 282,29 milioane de lei. Asta pentru că tarifele și prețurile reglementate la gazele naturale nu au caracter retroactiv. In plus, acest subiect este în prezent disputat în instanța judecătorească a Republicii Moldova.

Totodată, instituția afirmă că suma de 109,36 milioane de lei, care s-a format în urma stingerii obligației deservirii datoriei externe, prevăzută anterior de bugetul de stat, nu poate fi calificată drept devieri tarifare pentru că obligațiunile de plată ale unor consumatori noncasnici nu au fost onorate, prin urmare datoriile menționate nu au fost stinse integral.

În același timp, cheltuielile pentru implementarea noului sistem de prelucrare și evidență a livrărilor și a consumatorilor de gaze naturale în sumă de 3,56 milioane de lei au fost absolut întemeiate și necesare, se menționează în comunicatul de presă. Potrivit companiei, ANRE a apreciat tendențios lucrările și nu a verificat suficient prețurile pieței la momentul comandării lor. Sistemul informațional a demonstrat eficientizarea resurselor umane și financiare ale furnizorului.

Conform Metodologiei de calculare și aplicare a tarifelor reglementate la gazele naturale, fondul de rulment se determină în baza regimului de facturare-achitare și nu în funcție de veniturile suplimentare obținute de întreprindere. Dat fiind faptul ca dobânda de la depozitarea la vedere a mijloacelor bănești nu poate fi tratată drept venit sigur și constant, (în condițiile în care variază în funcție de rata dobânzii și a soldului disponibil), iar generarea acesteia este determinată exclusiv în perioada ulterior achitării de către consumatori a facturilor, necesitatea de a dispune de mijloace bănești în perioada dintre facturare și achitare rămâne actuală.