Mecanismul despăgubirii pentru condițiile de detenție va fi modificat. Ministerul Justiției a propus pentru consultări publice un proiect de modificare a Codului de procedură penală, care prevede următoarele.

1. Abordarea echivalentă a formei de despăgubiri pentru preveniți vs. condamnați

Potrivit reglementărilor actuale, remediul național de compensare a detenției în condiții contrare art. 3 CEDO este diferit în funcție de statutul procesual al persoanei deținute. În cazul preveniților, cuantumul zilelor care se reduce din termenul de pedeapsă este mult mai mare în raport cu cuantumul zilelor care se reduce în cazul condamnaților. La aplicarea mecanismului compensator preveniților li se reduce 1 zi de închisoare pentru fiecare zi de detenție în condiții precare în arest preventiv, iar persoanelor condamnate li se reduce de la 1 la 3 zile pentru fiecare 10 zile de detenție în condiții precare. Astfel, prin proiect se propune abordarea echivalentă a formei de despăgubiri pentru preveniți și condamnații care s-au aflat în detenție în condiții precare.

2. Instituirea temeiului special de recurs în cazul examinării chestiunilor prevăzute de art. 469 din Codul de procedură penală

Ministerul propune instituirea unor temeiuri, similar cazurilor de contestare cu recurs împotriva hotărârilor instanțelor de apel. În așa fel, art. 444 din Codul de procedură penală completează cu următorul temei de recurs: la examinarea chestiunilor prevăzute de art. 469, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

3.Caracterul definitiv al hotărârilor emise în urma examinării chestiunilor ce apar la executarea pedepsei penale

Ministerul propune indicarea expresă a caracterului definitiv și, implicit, executor al hotărârilor emise în urma examinării chestiunilor ce apar la executarea pedepsei penale, astfel încât aceste persoane să fie puse în libertate în ziua pronunțării acestor hotărâri.

4.Introducerea termenului de prescripție de contestare a actelor organului care pune în executare hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate

În prezent, Codul de procedură penală nu prevede nici un termen de prescripție de contestare a actelor organului care pune în executare sentința judecătorească de condamnare privativă de libertate la judecătorul de instrucție. Prin proiect se propune introducerea unui termen de prescripție de contestare a actelor organului care pune în executare sentința judecătorească de condamnare privativă de libertate. Plângerea va putea fi declarată de către condamnat în termen de 30 de zile din data când a făcut cunoștință de actul contestat, cu excepțiile prevăzute de Codul de executare. În cazul contestării sancțiunii disciplinare aplicate condamnaților, Codul de executare prevede un alt termen de contestare a deciziei respective (art. 2481 alin. (1)).

5.Excluderea prevenitului în calitate de subiect de examinare în ordinea prevăzute de art. 4732 -4734 din Codul de procedură penală

Articolele 4732 - 4734 din Codul de procedură penală reprezintă norme procesuale care reglementează procedura de depunere și examinare a plângerii împotriva condițiilor precare de detenție în timp ce persoana își execută pedeapsa penală stabilită, or, din titlul art. 469, rezultă examinarea exclusivă a chestiunilor la executarea pedepsei. În cazul preveniților deținuți în instituțiile penitenciare, plângerea împotriva condițiilor de detenție va putea fi examinată exclusiv în ordinea prevăzută de art. 385 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală.

6.Admisibilitatea plângerilor privind condițiile precare de detenție

Proiectul de lege propune introducerea mecanismului de admisibilitate a plângerii depuse în privința condițiilor de detenție, pentru a simplifica procedura de verificare a întrunirii condițiilor de fond prevăzute de Codul de procedură penală pentru această plângere.

Astfel, în cazul în care plângerea depusă nu va corespunde cerințelor stabilite în alin. (2) din art. 4732 din CPP (plângere nesusținută), judecătorul de instrucție va oferi condamnatului sau prevenitului un termen rezonabil pentru a-și detalia pretențiile. Data depunerii plângerii se va considera data depunerii plângerii suplimentare care corespunde cerințelor stabilite în alin. (2) art. 4732 , iar dacă nici după acordarea termenului suplimentar plângerea nu va corespunde total sau parțial acestor cerințe, ea se va declara total sau parțial inadmisibilă.

La fel, plângerea se va declara inadmisibilă în totalitate sau în parte și în următoarele cazuri:

  • există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la soluționarea chestiunii privind despăgubirea condamnatului pentru detenția în condiții contrare art. 3 din CEDO pentru aceleași perioade;
  • există o hotărâre a CtEDO cu privire la soluționarea chestiunii privind despăgubirea condamnatului pentru detenția în condiții contrare art. 3 din CEDO pentru aceleași perioade;
  • plângerea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de alin. (5) art.4732;
  • plângerea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
  • la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează plângerea condamnatului care are ca obiecte aceleași perioade de detenție.

7.Rotunjirea termenului 

Ministerul propune oferirea dreptului judecătorului de instrucție de a rotunji termenul de pedeapsă constatat ca fiind executat în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru a deduce integral acest termen din termenul rămas neexecutat.

8.Termenul restrâns de examinare a plângerii și prezentarea raportului

Potrivit prevederilor art. 4733 alin. (3) din Codul de procedură penală raportul instituției penitenciare asupra plângerii declarate se depune în termen de 10 zile, iar potrivit alin. (4) al aceluia și articol, termenul maxim de examinare a plângerii este de 3 luni. Prin proiect se propune majorarea termenului de prezentare a raportului la 20 zile.

9.Cercul de persoane în privința cărora poate fi aplicată reducerea pedepsei în cuantum bănesc

Prin proiect se propune ca reducerea pedepsei în calitate de remediu compensator să se efectueze în privința:

  • persoanelor condamnate la detenție pe viață;
  • persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute la art. 135-144, infracțiunile contra vieții și sănătății și infracțiunile prevăzute la art. 324-326, 333-335, 337-349.

10.Direcționarea mijloacelor bănești încasate 

Prin proiectul de lege se propune crearea unui instrument de direcționare directă a mijloacelor bănești încasate pentru detenția în condiții contrare art. 3 CEDO, în primul rând pentru plata restantă a prejudiciului cauzat prin infracțiune și/sau a pensiei de întreținere pentru copilul minor, pe care o datorează condamnatul sau prevenitul.

11.Indicarea expresă că termenul redus nu se consideră efectiv executat

Ministerul Justiției propune indicarea expresă în art. 4734, printr-un nou alineat, a faptului că termenul redus nu se consideră efectiv executat.