Johnson&Johnson analizează posibilitatea de a transfera datoriile generate de litigiile legate de pudra de talc într-o entitate care ar solicita apoi protecţia legii falimentului, au declarat şapte persoane apropiate situaţiei, transmite Reuters.

În timpul negocierilor cu reclamanţii, unul dintre avocaţii grupului a spus avocaţilor acestora că J&J ar putea pune în practică un plan de faliment, care ar avea ca rezultat plăţi mai mici pentru cazurile nesoluţionate anterior, au spus unele dintre surse.

Avocaţii reclamanţilor nu ar putea iniţial sp oprească J&J să pună în aplicare un astfel de plan, dar l-ar putea contesta ulterior.

J&J nu a decis încă dacă să urmeze planul de faliment şi ar putea în cele din urmă să abandoneze ideea, au spus unele surse.

Reuters nu a putut stabili dacă J&J a păstrat avocaţii spcializaţi în restructurare pentru a ajuta compania să exploreze planul de faliment.

J&J se confruntă cu acţiuni în justiţie din partea a zeci de mii de reclamanţi care susţin că pudra pentru bebeluşi şi alte produse din talc care conţin azbest au cauzat cancer.

Între reclamanţi se află femei care suferă de cancer ovarian şi alte persoane care au mezoteliom.

”Johnson & Johnson Consumer nu a decis asupra vreunui mod particular de acţiune în acest litigiu, decât să continue să apere siguranţa talcului şi să judece aceste cazuri în sistemul delictual, aşa cum demonstrează procesele în curs”, a afirmat filiala J&J care se ocupă cu produsele din talc ale companiei, într-un comunicat.

 J&J a refuzat să comenteze.

În cazul în care J&J va pune în aplicare acest plan, reclamanţii care nu au încheiat un acord cu compania s-ar putea afla în proceduri de faliment prelungite cu o companie probabil mult mai mică.

Plăţile viitoare către reclamanţi ar depinde de modul în care J&J va decide să finanţeze entitatea care va prelua datoriile legate de talc.

J&J are în vedere acum utilizarea unei legi din Texas, care permite unei companii să se împartă în cel puţin două entităţi.

J&J ar putea crea o nouă entitate, în care ar transfera datoriile legate de talc şi care ar putea solicita intrarea în faliment pentru a opri litigiile, au spus unele surse.

Manevra este cunoscută printre experţii legali ca un faliment în două etape din Texas, o strategie pe care au folosit-o în ultimii ani alte companii care se confruntă cu litigii cu azbest.

Unele persoane au spus că J&J ar putea explora, de asemenea, utilizarea unui alt mecanism pentru a efectua declararea falimentului în afara legii din Texas.

O anchetă Reuters din 2018 a constatat că J&J ştia de zeci de ani că azbestul, un cancerigen cunoscut, se ascundea în pulberea pentru bebeluşi şi în alte produse cosmetice din talc. Compania a încetat să mai vândă Baby Powder în SUA şi Canada în mai 2020, în parte din cauza a ceea ce a numit ”dezinformare” şi ”acuzaţii nefondate” despre produsul pe bază de talc.

J&J susţine că produsele sale din talc pentru consumatori sunt sigure şi confirmate prin mii de teste că nu conţin azbest.

Compania, care are o valoare de piaţă de aproximativ 443 miliarde de dolari, se confruntă cu acţiuni în justiţie din partea a peste 30.000 de reclamanţi, care susţin că produsele sale din talc nu sunt sigure.

În iunie, Curtea Supremă a SUA a refuzat să audieze apelul J&J privind o hotărâre judecătorească din Missouri, care a avut ca rezultat daune de 2 miliarde de dolari acordate unor femei care au acuzat că talcul companiei le-ar fi cauzat cancerul ovarian.

Avocaţii reclamanţilor consideră că strategia de faliment în doi paşi este una care conturează soluţionări sau hotărâri scumpe.

Companiile o consideră o modalitate de a îndrepta numeroase procese într-o singură instanţă, pentru negocieri eficiente pe care le dictează legea falimentului pentru obligaţiile legate de azbest.

Compania din afara falimentului poate ajunge la un acord de finanţare cu entitatea care trece printr-o restructurare judiciară pentru a acoperi viitoarele plăţi de decontare.

În 2017, producătorul de prosoape de hârtie Brawny, Georgia-Pacific, a folosit legea din Texas pentru a muta obligaţiile legate de azbest către o entitate care ulterior a intrat în faliment în Carolina de Nord.

Cazurile de faliment depuse pentru soluţionarea litigiilor, inclusiv cele legate de azbest, durează adesea ani de zile şi aproape niciodată nu despăgubesc în totalitate creditorii. De exemplu, producătorul OxyContin, Purdue Pharma LP, este aproape de soluţionarea a mii de procese împotriva opioidelor, după doi ani de negocieri privind falimentul, cu un plan evaluat la peste 10 miliarde de dolari pentru a rezolva solicitările de despăgubiti în valoare de mii de miliarde de dolari.

O altă companie, DBMP, a solicitat intrarea în faliment anul trecut, pentru a rezolva datoriile referitoare la azbest şi a declarat că procesul ar putea dura până la opt ani, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

J&J se confruntă, de asemenea, cu litigii în care grupul este acuzat că a contribuit la epidemia de opioide din SUA şi a reachemat recent anumite produse de protecţie solară sub formă de spray, după ce a descoperit că unele dintre ele conţin niveluri scăzute de benzen, un alt cancerigen.

În iunie, compania a fost de acord să plătească 263 milioane de dolari pentru soluţionarea cererilor de despăgubiri pentru opioide din New York. Compania a negat că ar fi comis vreo ilegalitate legată de opioidele sale.

Sursa: news.ro