Proiectul de Lege privind activitatea de asigurare și reasigurare urmăreşte crearea unui cadru legal nou de gestiune a crizelor în sectorul de asigurări, prin introducerea de prevederi ce cuprind o serie de măsuri și instrumente menite să intervină suficient de timpuriu și de rapid în cazul unui asigurător neviabil sau în curs de a intra în dificultate.

Potrivit autorilor ințiativei, printre aceste măsuri și instrumente se urmărește garantarea protejării creditorilor de asigurări, minimizarea impactului asupra fondurilor de protecție, protejarea fondurilor publice prin reducerea la minimum a dependenţei de sprijin financiar public, evitarea efectelor negative semnificative asupra stabilităţii financiare a pieței de asigurări, în special prin prevenirea contagiunii inclusiv asupra infrastructurilor pieţei şi prin menţinerea disciplinei pe piaţă.

Modalitatea de gestiune a crizelor vizează trei mari părți: prevenirea acestora, intervenţia timpurie şi rezoluţia.

intervenţia timpurie implică identificarea situației de dificultate a asigurătorului într-un stadiu incipient şi cuprinde posibilitatea desemnării unei sau mai multor persoane responsabile de monitorizarea implementării de către societatea de asigurare și/sau reasigurare a planului de redresare sau de finanțare.

planificarea redresării: În această etapă se instituie obligativitatea asigurătorului de a elabora și actualiza planuri de redresare și planuri de finanțare (cu măsuri pe care asigurătorul le va lua pentru ieșirea din situații de dificultate financiară), planuri care se supun evaluării Autorității de supraveghere.

rezoluţia: În cazul în care planul de redresare sau finanțare, nu se soldează cu rezultatele scontate și/sau în alte cazuri prevăzute expres în proiect, Autoritatea de supraveghere emite decizia cu privire la instituirea rezoluției societății de asigurare și/sau reasigurare, cu aplicarea  următoarelor instrumentele de rezoluție:

- vânzarea activității și a portofoliului;

- administrarea specială.

Vânzarea activităţii şi a portofoliului asigurătorului supus rezoluţiei presupune vânzarea totală sau parţială a acţiunilor sau a altor instrumente de proprietate emise de acesta, după caz, a activității acestuia (active, drepturi sau obligaţii) unuia sau mai multor cumpărători din sectorul privat, în condiţii transparente şi nediscriminatorii, care să nu confere avantaje neloiale vreunui potenţial cumpărător.

Administrarea specială poate fi instituită prin decizia CNPF (fiind numiți doi sau mai mulți administratori speciali: un angajat al Autorității de supraveghere sau o entitate de audit ori un auditor care deține certificat de calificare al auditorului în domeniul asigurărilor).

Din momentul desemnării, administratorii speciali preiau controlul şi gestionează activitatea societății de asigurare și/sau reasigurare, iar membrii Consiliului de administrație al societății respective permit imediat accesul la toate documentele de afaceri şi alte documente ale societății de asigurare și/sau reasigurare, la activele, încăperile, registrele şi la orice alte informații deținute de respectiva. La instituirea administrării speciale, consiliul societății elaborează un raport privind predarea afacerii administratorilor speciali.