Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

Iurii Lealin: În primul rând, ne-am propus crearea unei plaforme viabile prin intermediul căreia procurorii vor putea să-și valorifice drepturile, dar și să comunice atât cu societatea, cât și cu factorii de decizie. Cred că am putea schimba lucrurile spre bine în Procuratură, aducând un plus de valoare prin promovarea ideilor noastre.

Până în prezent am reușit să creăm o structură independentă care va servi drept fundament pentru dezvoltarea noastră în continuare, am aderat la Asociația Internațională a Procurorilor, am creat propria pagină web și am consolidat relațiile cu partenerii din alte asociații profesionale, dar și din mediul neguvernamental.

Avem încă multe lucruri de realizat, dar a fost creată o bază care va permite să ne mișcăm mai departe.

BizLaw: De ce a fost nevoie de o nouă asociație? Doar există Asociația Procurorilor Republicii Moldova?

Iurii Lealin: Noi am creat o asociație deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură și, în același timp avem propriile viziuni cum ar trebui să fie o asociație profesională de procurori.

Asociația Procurorilor din Republica Moldova din start a fost gândită ca unica asociație profesională a procurorilor, după modelul mai multor state din spațiul post-sovietic și este una destul de conservatoare.

Am considerat că construirea unei noi asociații de la 0 va fi mai efecientă decât încercarea de a schimba starea lucrurilor în cadrul unicei asociații care a existat până nu demult. La moment am observat că existența noastră influențează anumite lucruri și în cadrul Asociației Procurorilor din Republica Moldova, deoarece pluralismul de opinii și concurența întotdeauna au generat progrese.

BizLaw: Nu are suficientă independență Asociația Procurorilor din Republica Moldova? Este aceasta cumva o extensie a Procuraturii Generale?

Iurii Lealin: Asociația Procurorilor din Republica Moldova are, de fapt, o misiune foarte importantă. Pe baza cotizațiilor de membri, procurorilor le sunt acordate ajutoarele materiale atunci când survin anumite riscuri (deces, boală ș.a.), sau aceste mijloace financiare sunt redirecționate pentru alte scopuri utile. Cred că în formatul în care există Asociația Procurorilor din Republica Moldova își realizează pe deplin această funcție. Noi, de exemplu, nu ne putem asuma aceasta, deoarece nu avem cotizații de membru.

BizLaw: Câți membri are asociația și cine poate deveni membru? Aveți un filtru de selecție? Sunt acceptați și procurori implicați în dosare controversate sau despre care presa a scris că nu-și pot justifica averile?

Iurii Lealin: Din Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate fac parte aproape patruzeci de membri. Iar membri activi sunt și mai puțini.

Sigur, cu cât mai mulți membri are Asociația, cu atât este mai reprezentativă. Dar la moment noi chiar nu ne propunem să avem cât mai mulți membri deoarece, cum deja am spus, nu avem cotizații de membru și numărul de membri nu influențează potențialul nostru. Putem fi eficienți cu zece, cinci sau chiar trei membri, dacă aceștia sunt membri activi, care participă la dezvoltatea asociației și promovarea ideilor noastre. Avem în acest sens exemplul Asociației judecătorilor ”Vocea Justiției”, care este activă, având doar trei sau patru membri deocamdată.

Cu regret, și pandemia a introdus anumite corective și a făcut imposibile mai multe activități planificate pentru promovarea asociației.

Da, avem și filtru de selecție – cererile de aderare sunt examinate de către Consiliul de Administrare, iar în Statut sunt prevăzute anumite criterii. Aici este o problemă de etică, deoarece procurorii care fac parte din Cosiliul de Administrare ar trebui să evalueze cumva colegii care doresc să adere și, în unele cazuri, să refuze aderarea acestora. Conștientizăm că nu este totalmente corectă această practică, deoarece dăm calificative cât de ”buni” sunt colegii noștri. Dar, pe de altă parte, ținem foarte mult la numele și la reputația noastră. Cu părere de bine, nimeni din colegi a căror reputație trezește semne de întrebare nu a înaintat cererea de aderare și nu ne-a pus în situație.

BizLaw: Din ce bani este finanțată activitatea asociației pe care o conduceți? Ați obținut resurse financiare de la instituții internaționale?

Iurii Lealin: În primul rând, nu avem cheltuieli mari. Costurile operaționale, legate de activitatea asociației, ne-am asumat împreună cu alți membri activi.

Am apelat și la diferite structuri internaționale, pentru a participa la anumite proiecte. La moment, ne-a fost aprobat un concept de proiect, împreună cu alte cinci asociații din Republica Moldova și România și suntem la etapa coordonării proiectului, finanțat din fondurile Consiliului Europei. De asemenea, așteptăm rezultatul coordonării unei linii de subgranturi de la Departamentul de Stat al SUA, și cred că avem șanse mari să o obținem.

Dar aceste fonduri nu vor ajunge niciodată pe conturile asociației, deoarece ne-am propus de principiu să nu gestionăm careva sume bănești. Fondurile menționate ar putea fi utilizate doar pentru crearea unor oportunități pentru membrii asociației de a-și implementa și promova ideile, cum ar fi organizarea unor cursuri de instruire, realizarea unor studii pe diverse domenii, efectuarea unor vizite de studiu, etc.

BizLaw: Care sunt garanțiile că anume această asociație este ceea de ce au nevoie procurorii?

Iurii Lealin: Noi suntem deschiși pentru comunicarea cu societatea și, atunci când este în interesul procurorilor, intervenim către orice factori de decizie. Acest fapt crează diverse oportunități pentru procurorii care sunt în același gând cu noi. Sinceritatea și bunele intenții, dar și valorile pe care le promovăm, reprezintă un punct de reper pentru procurori.

BizLaw: Recent Procurorul General a făcut o declarație precum că se fac presiuni politice asupra procurorilor, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate de ce nu a semnat acea declarație?

Iurii Lealin: Noi toți am aflat despre această declarație din sursele media și, probabil, aceasta s-a discutat într-un cerc restrâns.

Vreau să remarc că pornind de la standardele europene, implicarea politicului în procesul de înfăptuire a justiției este inadmisibilă. Nu cred că aici s-au avut în vedere presiuni administrative. Mai degrabă, presiuni prin intermediul declarațiilor lansate în spațiul public de către politicieni nemijlocit sau prin intermediul unor formatori de opinii. Astfel de presiuni într-adevăr există. În statele cu democrație avansată cetățenii taxează politicienii care își permit să comenteze soluțiile adoptate de judecători și procurori. La noi, însă, aceasta este cea mai simplă modalitate pentru politicieni de a-și ridica ratingul.

Pe de altă parte, din ceea ce am văzut, percepția acestei declarații de către oameni nu a fost neapărat bună. Deja o bună parte a societății conștientizează că Procuratura are nevoie de schimbări sistemice, iar această declarație a fost percepută ca un apel de a păstra ”status quo”.

Într-un astfel context, semnarea declarației de către asociațiile profesionale ar reprezenta un mesaj de susținere a conducerii Procuraturii Generale și o anumită etichetare a acestor asociații, iar noi nu ne dorim acest lucru.

BizLaw: Dumneavoastră și colegii din asociație sunteți sau nu presați politic sau de către superiori în activitatea dumneavoastră de bază?

Iurii Lealin: Nu cred că procurorii care nemijlocit conduc sau exercită urmărirea penală, ori reprezintă acuzarea de stat, sunt supuși unor presiuni politice. De regulă, aceste presiuni au loc la un alt nivel, asupra factorilor de decizie din cadrul Procuraturii. Careva presiuni asupra procurorilor pot să vină doar din partea procurorilor-șefi. Și soluția este simplă – asigurarea independenței funcționale reale pentru procurorii de rând, care efectuează acțiuni de urmărire penală și adoptă decizii pe cauze penale. Anume acești procurori urmează a fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă în cauzele penale pe care le au în gestiune, dar, în același timp, orice implicare extraprocesuală a procurorilor-șefi trebuie să fie exclusă.

BizLaw: Ce probleme au procurorii din Republica Moldova?

Iurii Lealin: Cred că nu putem vorbi din numele tuturor procurorilor. Dar din studiile și sondajele care s-au efectuat în rândul procurorilor rezultă că există probleme în asigurarea independenței funcționale a acestora. Respectiv, acesta este unul din punctele noastre de reper.

BizLaw: Cine ar trebui să le soluționeze?

Iurii Lealin: În primul rând, însăși procurorii trebuie să spună tranșant că își doresc ridicarea statutului până la statutul de magistrat. Aceasta ar impune procurorilor o responsabilitate mai mare, dar în același timp i-ar oferi independența funcțională necesară și rezistență la orice fel de ingerințe.

Totodată, astfel de schimbări ar trimite un semnal clar procurorilor și societății că funcția fundamentală a procurorului nu este de a obține o sentință de condamnare, ci de a se asigura că justiția este înfăptuită.

Scopul propus nu ar putea fi realizat fără modificări legislative, dar procesele ar trebui să pornească din interior și susținute de societate.

BizLaw: De ce procurorii moldoveni sunt priviți de societate ca niște ”mașini de deschis și închis dosare”?

Iurii Lealin: Nu cred că întreaga societate așa ne vede, probabil sunt opinii diferite. Dar mi-aș dori ca procurorii să fie mai deschiși în comunicare, inclusiv în ceea ce privește evoluția unor cauze penale și soluțiile adoptate.

Procurorii în permanență au fost instruiți să comunice prin intermediul serviciului de presă. Pe anumite cauze penale, informația ajunge la societate doar de la conducerea Procuraturii Generale.

Această tactică are avantajele sale, dar în același timp depersonalizează lucrul procurorului care nemijlocit a adoptat decizia și cunoaște cel mai bine toate detaliile. În același timp, are loc transferul responsabilității de la procuror la instituție. Anume în acest context, posibil, Procuratura ar putea fi comparată cu o mașinărie de deschis și de închis dosare, iar procurorii ar fi doar niște piese.

Admit că strategia de comunicare a Procuraturii cu societatea ar putea fi îmbunătățită.

BizLaw: Uniunea Avocaților din Republica Moldova acuză procurorii de imixtiune în activitatea apărătorilor, cum comentați o asemenea acuzație?

Iurii Lealin: Dacă au fost careva cazuri particulare, acestea ar urma să fie denunțate la Consiliul Superior al Procurorilor. Procedura de verificare a unor astfel de acuzații ar putea începe anume cu o astfel de sesizare. În context, președintele Uniunii Avocaților este membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor. Cred că Uniunea Avocaților are suficiente pârghii pentru a pune această întrebare pe rolul factorilor de decizie.

BizLaw: Cât câștigă un procuror? Este salariul un venit suficient?

Iurii Lealin: Salariul unui procuror din cadrul procuraturii teritoriale variază de la 18.000 până la 20.000 lei, în funcție de vechimea în muncă. Aceste sume rezultă din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în coroborare cu Legea bugetului de stat pentru anul 2021. După calcularea impozitelor pe venit, fondului social și asigurării medicale, salariul net constituie aproximativ 15.000 lei sau chiar mai puțin.

Eu nu văd vreo problemă cu referire la mărimea salariului, ci mai degrabă în modalitatea de calculare acestuia. Până la 1 decembrie 2018 salariul era calculat în baza Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Punctul de reper era salariul mediu pe economie, care depindea doar de factorii economici obiectivi. Însă legea menționată a fost abrogată și la moment salariul procurorului depinde de mărimea valorii de referință, stabilită de Parlament pentru fiecare an. Astfel, salariile procurorilor depind de voința politicului, ceea ce cu siguranță subminează o parte din independență instituțională.

Suntem în așteptare ca subiecții cu drept de sesizare a Curții Constituționale să pună pe rolul Curții întrebarea privind constituționalitatea acestor modificări.

BizLaw: Vă mulțumesc pentru interviu.