Astăzi se împlinesc 10 ani de când a fost instituit Observatorul respectării drepturilor de proprietate intelectuală, a cărui menire este protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și comunicarea interinstituțională în acest domeniu. Cu acest prilej, am discutat cu președintele Observatorului, directorul general adjunct al AGEPI, Natalia Mogol.

BizLaw: În data de 29 iulie 2011, în cadrul AGEPI, a fost instituit Observatorul respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Cu ce scop a fost creat?

Natalia Mogol: Observatorul respectării drepturilor de proprietate intelectuală a fost instituit la recomandarea experților europeni de asistența cărora Republica Moldova a beneficiat în cadrul evaluării sistemului național de protecție a proprietății intelectuale pe parcursul anilor 2009-2010. Experții europeni au constatat că în acea perioadă exista o lipsă de comunicare între autoritățile responsabile de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și au sugerat Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) în calitate de autoritate de specialitate să creeze un Punct Informațional care ar asigura comunicarea interinstituțională pe domeniul respectării DPI. 

Ar fi greșit să nu menționăm în acest context aportul managementului de vârf al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din acea perioadă, care a avut ambiția de a face mai mult, de a prelua cele mai bune practici europene și de a crea un ecosistem riguros de protecție și respectare a drepturilor de proprietate intelectuală asemeni celui existent în Uniunea Europeană (UE). În rezultat, la data de 29.07.2011, în baza Ordinului nr. 111 al Directorului General AGEPI, a fost instituit Observatorul, care este mai mult decât un simplu punct informațional, ci reprezintă un for în cadrul căruia pot fi abordate și uneori chiar soluționate subiecte legate de respectarea DPI.

Pentru claritate, Observatorul nu este o instituție separată, ci este un organ colegial creat la inițiativa AGEPI, având în calitate de membri reprezentanți ai: Serviciului Vamal, Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Concurenței, Agenției Pentru Supravegherea Pieței, etc.

BizLaw: Activitățile Observatorului sunt axate pe câteva direcții prioritare. Care sunt acestea?

Natalia Mogol: Observatorul a fost creat în cadrul AGEPI promovând activități axate pe 4 direcţii prioritare:

  • monitorizarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, 

  • instruirea și promovarea conceptelor de proprietate intelectuală,

  • colaborarea cu instituții/organizații de drept public și privat în domeniul respectări drepturilor de proprietate intelectuală,

  • exercitarea funcțiilor Centrului de notificare şi informare a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS).

În vederea realizării obiectivelor Observatorului, pe platforma acestuia sunt instituite grupuri de lucru permanente sau temporare, cu implicarea autorităţilor administrației publice centrale, reprezentanților organizațiilor necomerciale, titularilor de drepturi precum şi specialiştilor din domeniul de referinţă.

Mai multe informații cu referire la activitățile Observatorului le găsiți pe site-ul acestuia http://observatorpi.md/

BizLaw: Ce reprezintă drepturile de proprietate intelectuală și de ce ar trebui să fie protejate acestea?

Natalia Mogol: Este foarte greu să dai o definiție exhaustivă a noțiunii de drepturi de proprietate intelectuală, deoarece proprietatea intelectuală reprezintă, practic, oricare dintre rezultatele produse de spiritul și intelectul uman. Drepturile de proprietate intelectuală se referă la produse noi, la nume comerciale, la picturi, la software, la design-ul unei nave spațiale dar și la rețeta tradițională a unor biscuiți etc.

În prezent, proprietatea intelectuală și drepturile aferente acesteia devin foarte importante și valoroase. 

Practic fiecare afacere este rezultat al inovației (de produs, de proces, de imagine, de metodă de business, etc.), iar inovația, după cum se cunoaște, merge mână în mână cu proprietatea intelectuală. 

Dacă succint, drepturile de proprietate intelectuală trebuie protejate deoarece sunt importante pentru dezvoltarea economică atât la nivel micro, cât și la nivel macro, asigurând:

  • drepturi exclusive și protecția interesului creatorului și încurajarea investițiilor în cercetare;

  • posibilitatea de a interzice concurenților să exploateze sau să abuzeze de proprietate fără permisiunea creatorului; și

  • crearea de noi piețe pentru produsele inovative, dar și stimularea concurenței spre inovare și creativitate.

Închipuiți-vă ce ar fi și cât ar valora de exemplu Andy's și Tucano fără design-ul și logo-urile lor?

Aceasta este proprietatea intelectuală și iată de ce trebuie protejată. 

BizLaw: Prin intermediul Observatorului, anual, începând cu 2012, este realizat un raport naţional care documentează  starea  reală  de  lucruri  la  capitolul respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Ce cuprinde și care este scopul acestui Raport?

Natalia Mogol: În baza datelor colectate și sistematizate Observatorul publică anual Raportul privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova, care este structurat în conformitate cu cele patru direcţii prioritare de activitate a Observatorului: monitorizarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, instruirea şi promovarea conceptelor de proprietate intelectuală, colaborarea cu alte organizații/titulari de drepturi și notificarea OMC privind implementarea Acordului TRIPs.

Raportul cuprinde cele mai importante date referitoare la acțiunile întreprinse de către autoritățile publice din Republica Moldova, în vederea sporirii gradului de conștientizare publică cu privire la riscurile pe care le comportă fenomenele de contrafacere și piraterie, precum și o serie de date statistice relevante privind activitatea organelor de drept în lupta împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.

Varianta electronică a Raportului poate fi consultată la adresa:  http://observatorpi.md/raport-national/

La acest capitol vreau să menționez că, în vederea creșterii transparenței dar și a îmbunătățirii comunicării interinstituționale, la 30 septembrie 2020 a fost instituită Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, care permite îmbunătățirea comunicării şi coordonării interinstituționale prin automatizarea procesului de colectare și transmitere a datelor relevante procesului de aplicare a mecanismelor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile implicate în domeniu, și anume AGEPI, Serviciul Vamal, Procuratura, Inspectoratul General al Poliției din cadrul MAI, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești din cadrul Ministerului Justiției, Procuratura Generală, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței.

Platforma a fost dezvoltată cu suportul Proiectului UE de asistență tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova”.

BizLaw: În ce măsură putem spune că avem problema încălcării DPI în țara noastră?

Natalia Mogol: Complicată întrebare, la fel cum este și întrebarea care este ponderea produselor contrafăcute în totalul produselor comercializate pe piața Republicii Moldova. Este complicat deoarece nu putem contoriza piața tenebră, or, agenții economici nu declară oficial că plasează în circuitul economic produsele care încalcă DPI. Totuși, din datele statistice puse la dispoziția Observatorului de organele responsabile de respectarea DPI și estimările noastre problema contrafacerii rămâne a fi una acută. 

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului de contrafacere în Republica Moldova, aș dori să menționez că în conformitate cu Raportul anual privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale ale UE în anul 2019, Republica Moldova se plasează în top 3 țări care au fost sursele mărfurilor contrafăcute reținute de către autoritățile vamale în 2019, din punct de vedere a numărului produselor reținute (12,94%). Cifra este foarte alarmantă, în special reieșind din dimensiunile țării și economiei noastre.

BizLaw: Care sunt sectoarele economice cele mai vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova? Există o estimare a pierderilor anuale cauzate de contrafacere și piraterie în aceste sectoare?

Natalia Mogol: La nivel internațional cel mai afectat de contrafacere este sectorul industriei ușoare, în special articole vestimentare, încălțăminte, ceasuri, jucării și Republica Moldova nu este o excepție, dar, reieșind din specificul economiei naționale, la nivel național o pondere semnificativă o mai au și produsele de tutungerie, precum și băuturile alcoolice. Aici aș dori să diferențiez că produsele industriei ușoare sunt mai degrabă produse contrafăcute de import destinate consumului intern, iar produsele de tutungerie și băuturile alcoolice contrafăcute sunt, preponderent, produse în Republica Moldova și sunt destinate pentru export. 

Cu referire la estimarea prejudiciilor cauzate de contrafacere și piraterie, în Republica Moldova nu dispunem încă de date statistice în acest sens, dar pentru anul 2022 planificăm să realizăm o serie de analize pentru a măsura, pe cât va fi posibil, impactul contrafacerii și piraterii asupra economiei Republicii Moldova.

BizLaw: Care sunt planurile de viitor ale Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală?

Natalia Mogol: În perioada următoare, o atenție deosebită o vom acorda consolidării Platformei informaționale în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltând facilitățile acesteia dar și lărgind cercul participanților

Totodată, în cadrul Observatorul vor fi întreprinse activități menite să sporească gradul de conștientizare privind impactul negativ al fenomenului de contrafacere și piraterie. În special, ținând cont de specificul perioadei, ne vom concentra pe informarea publicului în mediul online. 

La fel, ne propunem o intensificare a implicării societății civile în identificarea celor mai bune soluții pentru problemele legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova.

Vă mulțumim!