Problemele de implementare a instituției moștenirii din noua versiune a Codului civil au fost discutate ieri în Parlament, în cadrul unei ședințe organizate de Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu participarea notarilor, autorilor modificărilor, reprezentanților Camerei Notariale și secretarului de stat, Radu Foltea.

Potrivit Președintelui Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Vasile Bolea, în cadrul discuțiilor au fost identificate patru probleme ce vizează noua reglementare a moștenirii. Vasile Bolea a precizat că nu s-a discutat revenirea la vechile prevederi în ceea ce privește moștenirea.

Deputatul a declarat pentru Bizlaw că prima problemă identificată este una tehnică și vizează registrele publice, mai exact neconcordanța unor informații cuprinse în acestea. Participanții la discuție au declarat că Registrul populației nu inserează toate informațiile despre persoane, ceea ce creează dificultăți la identificarea moștenitorilor. De asemenea, ar exista probleme și cu Registrul bunurilor mobile și informațiile de la Camera Înregistrării de Stat, actuala Agenție Servicii Publice. În ceea ce privește informațiile din Cadastru nu au fost notificate probleme.

De asemenea, în Cartea a 4-a a Codului civil au fost identificate neconcordanțe conceptuale, care vor fi analizate de un grup de lucru creat la Ministerul Justiției.

O altă problemă discutată vizează percepția cetățenilor asupra noilor reglementări ale moștenirii. Chiar dacă notarii vor aplica noile prevederi, cetățenii trebuie să le înțeleagă (de ex. prezumția acceptării vs. prezumția neacceptării, cine sunt descendenții etc.). Președintele Comisiei juridice a declarat că în acest sens sunt necesare campanii de informare a cetățenilor cu privire la noutățile legislative în materie de moștenire, astfel încât diferența dintre vechea și noua abordare să fie expusă pe înțelesul celor asupra cărorar se răsfrâng modificările. Prin urmare, autoritățile trebuie să mediatizeze modificările privind instituția moștenirii.

De asemenea, Camera Notarială trebuie să organizeze training-uri pentru notari, ca aceștia să aplice mai ușor și uniform noile reglementări.

Încă o problemă notificată a fost cea privind ridicarea costurilor pentru majoritatea procedurilor notariale. La acest subiect urmează a fi efectuată o analiză comparativă privind costurile procedurilor de până la și de după modificarea Codului Civil. Dacă se va dovedi că acestea s-au majorat se va decide ce măsuri pot fi întreprinse.

Președintelui Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Vasile Bolea a declarat că problemele identificate urmează a fi analizate în cadrul unui grup creat de Ministerul Justiției, iar la necesitate, vor mai fi organizate discuții pe marginea acestui subiect.

Vasile Bolea a declarat că notarii vor aplica prevederile existente, dar este important ca noutățile legislative în materie de moștenire să fie înțelese și de către cetățeni.

De cealaltă  parte, unul dintre autorii modificărilor la Codul civil, Octavian Cazac, a scris pe Facebook, că a rămas îngrozit de ceea ce a auzit la ședință și a precizat că în timp ce notarii fac moștenirile, unii dintre ei inventează riscuri.

”Notarul Vitalie Pistriuga, doctorand, să spună că și părinții defunctului trebuie să vină la moștenire (salut, moștenirea sovietică!), fiindcă copiii defunctului sunt alcoolici și părinții defunctului, fiind coproprietari, ar putea să controleze proprietatea mai bine. Să ne spună dna notar Elena Constantinescu, doctor în drept, că este notar din 1985, și că dumneaei nu face proceduri succesorale pe noua reglementare, fiindcă, conform art. 39 Cod civil, reședința obișnuită este locul indicat în buletin de identitate. Și să nu vezi că reședința obișnuită e un fapt juridic, iar informația din buletin instituie doar o prezumție și e doar una din dovezi, nu e dovada unică. Și în paralel notarii normali fac moșteniri, eliberează certificate moștenitori, viața continuă. Codul civil CERE la interpretarea textului său să se urmărească certitudinea juridică, claritatea juridică”, a scris Octavian Cazac. 

Amintim că, noile modificări făcute la Codul civil au intrat în vigoare din data de 1 martie 2019. Lucrările asupra proiectului de modificare și completare a Codului civil au început în anul 2013. La elaborarea proiectului au participat atât teoreticieni cât și practicieni – profesori universitari, judecători, notari, avocați, precum și funcționari ai Ministerului Justiției. Grupul de lucru care a participat la elaborarea proiectului și-a desfășurat activitatea pe parcursul a circa patru ani, în cadrul a peste 70 de ședințe. 

Codul Civil modernizat a instituit o Carte – Moștenirea, care cuprinde dispoziții tradiționale și statornicite de divizare a moștenirii în cea legală și testamentară, de determinare a capacității succesorale, precum și a nedemnității de a moșteni. La fel, este reglementată competența în materie de moștenire, statutul juridic al moștenitorului, custodia masei succesorale etc.

Cartea a 4-a - Moștenirea a fost plasată pentru consultări publice încă în 2016. În același timp, au fost organizate mai multe runde de dezbateri publice în privința tuturor modificărilor la Codul civil, înainte ca documentul să fie trimis pentru adoptare.