Autor: Olesea Nastas, avocat stagiar, Casa de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociația”

De când prima navă maritimă comercială străină a fost autorizată să arboreze pavilionul Republicii Moldova, în 2007, numărul acestora este într-o continuă creștere. Deși înregistrarea navelor ce aparțin nerezidenților asigură încasări în buget de câteva milioane de lei anual, sub pavilionul statului nostru nu vin să navigheze nave dintre cele mai noi. Și anume acest fapt pare să afecteze performanța statului de pavilion și să ne mențină înscriși pe Lista neagră a Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul statului port (MoU Paris).

Prin urmare, ne-am propus să explicăm care este modul de dobândire a dreptului de navigație sub pavilionul Republicii Moldova și să vedem împreună din ce considerente țara noastră nu este (deocamdată) susceptibilă de un randament mai înalt în calitate de stat pavilion.   

Ce este un stat pavilion? 

Dacă e să privim simplu, a naviga sub un pavilion sau altul înseamnă a arbora un drapel care indică apartenența la o anumită țară sau care este folosit pentru semnalizări pe mare bine determinate. Pentru o țară fără ieșire directă la mare precum Republica Moldova, transportul maritim comercial nu este un domeniu atât de popular. Iar sintagma ”Republica Moldova – stat pavilion” pare să nu aibă nicio legătură cu realitatea pentru cei mai mulți dintre noi. De facto, lucrurile nu stau chiar așa. Sub pavilionul Republicii Moldova navighează sute de nave maritime comerciale străine. 

Termenul pavilion este unul caracteristic marinei sub care sunt denumite, în general, mijloacele folosite la bord ca simboluri pentru identificarea naționalității navei, pentru a scoate în evidență prezența la bord a unei personalități etc. Pavilionul național reprezintă însemnul naționalității navei. Acesta indică statul sub a cărui protecție se află nava maritimă (și mărfurile pe care le transportă) și de ale cărui legi este guvernată atât în apele naționale, cât și în larg.   

Context  

În anul 2005 a fost aprobat Acordul de investiții ”Cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești” dintre Guvernul Republicii Moldova și S.R.L. ”Azpetrol”, S.R.L. ”Azertrans, S.R.L. ”Azpetrol Refinery”. Pe acest background, în scopul asigurării executării acestuia, a fost adoptată Legea nr. 8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”

După cum se știe, Portul Internațional Liber ”Giurgiulești” (PILG) este unica cale de acces a Republicii Moldova la mare, care se face prin Dunăre. Acesta cuprinde o zonă de 120 ha, arendate pentru 99 de ani. Întreg teritoriul are statut de zonă economică liberă până în anul 2030. PILG activează în baza unui acord de concesiune și concurează cu porturile maritime Constanța și Odessa.

Potrivit Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022 aprobată prin HG nr. 827/2013, dezvoltarea PILG reprezintă o prioritate strategică pentru Republica Moldova. Și nu excludem că anume această precădere din partea statului a contribuit la sporirea creșterii numărului de nave străine autorizate să navigheze sub pavilion moldovenesc (PILG fiind portul de înregistrare a navelor).

Considerăm că alinierea țării noastre la eforturile depuse de pavilioanele lumii reprezintă un pas natural și extrem de important în acest proces complex de dezvoltare strategică. Or, Republica Moldova trebuie să asigure un sistem de transport eficient, care să devină atractiv și care să înlesnească investițiile străine.  

Procedura de înregistrare 

Legea pentru aprobarea Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova nr. 599/1999 stabilește că dreptul de navigație sub pavilionul Republicii Moldova se acordă navelor care sunt înscrise în Registrul de stat al navelor și care se află în proprietatea (sau sunt exploatate în baza contractului de închiriere a navei nude sau contractului de leasing) persoanelor fizice și juridice ale Republicii Moldova, precum și persoanele fizice și juridice din străinătate. 

Modalitatea desfășurării activității ce ține de îndeplinirea procedurii de înregistrare a navelor de clasă maritimă, de grevare a drepturilor de proprietate asupra navelor, precum și înregistrarea dreptului de proprietate asupra navelor în Registrul de stat al navelor este prevăzută în Regulile de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova aprobate prin HG nr. 855/2007. Acestea au fost elaborate în strictă concordanță cu prevederilor Convenției ONU asupra dreptului maritim din 1982 și Convenției ONU privind înregistrarea navelor maritime.   

Serviciul de înregistrare este prestat de Agenția Navală a Republicii Moldova (creată prin comasarea Instituției Publice ”Căpitănia portului Giurgiulești” și a Întreprinderii de Stat ”Registrul Naval”) – ANRM, în calitate de registrator, în baza cererii proprietarului navei sau armatorului (navlositorului navei conform ”bareboat-charter”), cu avizul pozitiv al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. 

Lista de documente care sunt necesare de a fi anexate la cererea de înregistrate este prezentată în întregime la pct. 23 din Regulile de înregistrare a navelor maritime. În principal, este vorba de ancheta registrului naval, de documentele care confirmă proprietatea asupra navei, certificatele de bună stare de navigabilitate și de clasă, permisul de trecere a navei sub pavilionul Republicii Moldova, certificatul de radiere a înregistrării anterioare etc. 

Acțiunile propriu-zise de înregistrare încep din momentul în care este recepționat setul de documente cerute. Acesta este examinat în termen de cinci zile lucrătoare, după care este adoptată o decizie corespunzătoare. Consecințele juridice se consideră în vigoare din ziua introducerii înscrierilor despre acest drept în Registrul de stat al navelor. Înscrierea este atestată de certificatul de naționalitate, prin care se confirmă dreptul de navigație sub pavilionul Republicii Moldova. 

Mărimea taxelor pentru înregistrare

ANRM percepe de la proprietarii/armatorii/operatorii de nave înregistrate în Registrul de stat al navelor tarife și taxe pentru serviciile prestate. E bine de știut și faptul că procesul de exploatare a navei sub pavilionul Republicii Moldova nu presupune doar o plată unică pentru înregistrare, dar implică și costuri pentru servicii conexe (eliberare de certificate, extrase etc.) Complementar, armatorul mai are obligația de a achita confirmarea anuală a înregistrării navei, care constituie aproximativ 90% din taxa de înregistrare ce se plătește inițial. 

Costul serviciului de înregistrare este relativ mic, dacă e să comparăm cu alte state cu pavilion deschis, însă acesta urmează să fie revizuit. ANRM a declarat recent că tarifele respective au fost stabilite în anul 2006 și încă nu au fost ajustate la cerințele actuale. Prin urmare, până la aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de ANRM a noilor tarife calculate în baza acesteia, se aplică tarifele vechi, conform Anexa nr. 3 la HG nr. 1128/2006 (HG nr. 1128/2006 a fost abrogată prin HG nr. 706/2018, cu excepția anexelor 3 și 4).   

Black list vs. pavilionul moldovenesc 

În ultimii ani a crescut frecvența cu care navele înmatriculate sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri internaționale – tone de droguri la bord, încărcături periculoase sechestrate în port, explozii, pescuit ilegal etc. Toate aceste evenimente au alimentat prejudecățile referitoare la cauzele care determină menținerea, încă din 2008, a Republicii Moldova în Lista neagră a MoU Paris. 

Includerea și menținerea pe această listă este condiționată de starea de navigabilitate a navelor, felul în care decurge evaluarea profilului de risc și rata de rețineri în Uniunea Europeană, Federația Rusă și Canada. Reținerile se referă doar la abaterile de la prevederile Convențiilor Organizației Internaționale Maritime (IMO) și nu la activitatea comercială a navelor, cu atât mai mult la reaua-credință a proprietarilor, armatorilor sau operatorilor.      

Statele de pavilion se înscriu pe o lista neagră (black list), gri (grey list) sau albă (white list) în dependență de numărul total de inspecții și rețineri efectuate într-o perioadă de trei ani. Acest lucru se face în vederea prevenirii operării navelor sub standard. Iar pentru a înscrie un stat de pavilion pe o listă sau alta este necesară efectuarea a cel puțin 30 de verificări autorizate (inspecții). 

În intervalul de timp 2017-2019 au fost efectuate 381 de verificări ale navelor ce plutesc cu pavilionul Republicii Moldova, iar în 57 de cazuri acestea au fost reținute. Multe din navele reținute erau vechi, ruginite și prezentau risc mare pentru navigație. Mai mult, conform ultimelor date ale Secretariatului MoU Paris (din luna iulie, 2020), țara noastră ocupă poziția 67 din 70, aflându-se la limita categoriei de risc mediu spre crescut (medium to high risk).

Totuși, Republica Moldova a făcut câțiva pași decisivi pentru a îmbunătăți calitatea navelor ce navighează sub pavilionul ei. Spre exemplu, a adoptat HG nr. 414/2020 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind respectarea obligațiilor statului de pavilionHG nr. 76/2020 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind punerea în aplicare a prevederilor Codului internațional de management pentru siguranța exploatării navelor și pentru prevenirea poluării și alte acte normative care stau la baza efectuării controlului statului de pavilion. 

Potrivit obiectivului general din Strategia de transport și logistică pe anii 2013-2022, în 2020, standardele tehnice ale Flotei Comerciale Maritime din Moldova trebuie să fie la așa nivel încât R. Moldova să se afle pe Lista albă a MoU Paris. Rămâne să vedem care va fi nivelul de corespundere cu prevederile Convențiilor IMO la publicarea următorului raport anual al MoU Paris.

Gestionarea riscurilor

Procesul de acordare a dreptului de navigație sub un pavilion sau altul este unul complex, cu supunerea navei, proprietarului și armatorului unei verificări meticuloase sub diferite aspecte. Până la demararea procedurii de înregistrare despre care am vorbit, navele sunt supuse unei proceduri de inspecții și control, pentru a se vedea dacă nu cad sub incidența sancțiunilor internaționale și dacă nu îi sunt aplicabile restricții în acest sens. Or, nava poate primi refuz de înregistrare, dacă sunt depistate abateri.

ANRM are acces la RISK REPORT. Portalul conține informații privind sancțiunile documentelor restrictive ONU, SUA și UE, cât și informații cu referire la riscurile majore privind eventualele acțiuni ilegale ale persoanelor fizice sau juridice cu implicarea directă a navelor maritime.

Mai mult ca atât, aceasta a aderat recent și la Memorandumul RISC (Registry Information Sharing Compact). Acest lucru îi permite să comunice și să facă schimb de informații cu administrațiile membre, referitoare la implicarea subiecților transportului maritim comercial în activități sancționabile, care implică riscuri în procesul de înregistrare a navelor.  

Procesul de înregistrare a navelor maritime întotdeauna implică riscuri. Acestea sunt cu atât mai mari, dacă statul pavilion este unul mic – așa cum este Republica Moldova. Cu toate acestea, se depune efort pentru depistarea cazurilor de încălcare a legislației statelor riverane. Iar ANRM colaborează în permanență cu organele internaționale și cu administrațiile omoloage, pentru îmbunătățirea performanței pavilionului Republicii Moldova. 

Încălcarea regulilor privind înregistrarea de stat a navelor

Potrivit art. 61 alin. (4) lit. g) din Codul navigației maritime comerciale, constatarea contravențiilor în domeniul transportului naval prevăzute la art. 1991 din Codul contravențional al R. Moldova nr. 218/2008 este una din atribuțiile principale ale ANRM. 

Conform art. 1991 alin. (1) din Codul contravențional, exploatarea navei neînregistrate conform prevederilor legislației cu privire la transportul naval se sancționează cu amendă. Aceasta pornește de la 3 000 MDL și se ridică la 12 000 MDL, în dependență dacă e aplicată unei persoane fizice, unei persoane cu funcție de răspundere sau unei persoane juridice. 

Alin. (2) al aceluiași articol spune că exploatarea navei înregistrate în unul dintre registrele prevăzute de legislația cu privire la transportul naval cu încălcarea regulilor privind înregistrarea de stat a navelor sau cu omiterea informării despre modificările pasibile de a fi introduse în Registrul de stat al navelor este, la fel, amendată. Întinderea amenzii este de la 2 100 MDL până la 10 500 MDL.

Concluzie

Dreptul de navigație sub pavilionul Republicii Moldova se acordă navelor care sunt înscrise în Registrul de stat al navelor, inclusiv persoanelor fizice și juridice din străinătate. Procedura de înregistrare este relativ simplă, iar tarifele mai mult decât accesibile. Și chiar dacă nu suntem o țară cu acces direct la mare, sub pavilionul moldovenesc aleg să navigheze sute de nave maritime comerciale străine.  

Faptul că profilul acestor nave nu este unul dintre cele mai bune influențează direct prezența Republicii Moldova în Lista neagră a MoU Paris. Cu toate acestea, efortul susținut din partea statului de a îmbunătăți cadrul normativ și de a crea instrumente viabile pentru creșterea calității stării de navigabilitate a acestor nave este remarcabil.

Considerăm că standardele tehnice vor crește, iar performanța pavilionului Republicii Moldova va căpăta o valoare superioară în următorii ani. Or, restanțele la implementarea și aplicarea angajamentelor asumate conform acordurilor din sectorul maritim se lichidează una câte una.