Instituirea funcției de Avocat al Poporului pentru antreprenori asupra activității Oficiului Avocatului Poporului a fost apreciată ca inoportună de către instituții ca ODIHR/OSCE și Comisia de la Veneția, potrivit unui comunicat al OAP.

În opiniile pe marginea proiectului de lege cu privire la crearea în cadrul Oficiului Avocatului Poporului a funcției de Avocat al Poporului pentru drepturile antreprenorilor, făcute publice recent, cele două instituții din cadrul CoE și OSCE au expus tranșant argumente referitoare la inoportunitatea adoptări unei astfel de legi.

Experții de la Oficiul pentru Democrație și Drepturile Omului al OSCE au menționat că ”instituirea funcției de Avocat al Poporului pentru antreprenori în cadrul Oficiului Avocatului Poporului va schimba în mod semnificativ natura instituției ceea ce poate submina în mod serios funcționarea corectă și eficientă a acesteia, independența ei, inclusiv financiară”.  

Potrivit Opiniei ODIHR, ”reforma propusă poate avea un impact negativ asupra capacității Oficiului Avocatului Poporului (OAP) de a-și desfășura activitatea întru realizarea funcțiilor de bază ca instituție națională pentru drepturile omului, care protejează și promovează drepturile omului și libertățile fundamentale”.

Experții ODIHR mai atenționează asupra faptului că Avocatul Poporului pentru drepturile antreprenorilor va avea competențe ”care se află în afara mandatului actual al instituției privind drepturile omului” și că ”un astfel de pas ar putea duce la o potențială dublare sau suprapunere a îndatoririlor și activităților, eventual crearea un conflict de competențe sau interese și care duce la dificultăți în protejarea drepturile omului ale indivizilor față de entitățile comerciale”.

În Opinie se mai spune că ”proiectul de lege și documentația însoțitoare, de asemenea, nu pare să abordeze suficient necesitatea resurselor financiare suplimentare pentru instituție, care riscă să amplifice problema continuă a subfinanțării cu care se confruntă deja Instituția Națională pentru Drepturile Omului  din Moldova. Aceasta este cu atât mai îngrijorător cu cât această reformă a fost inițiată fără să se angajeze în prealabil consultări cu Avocatul Poporului”.

Totodată în Opinia Comisiei de la Venetia,  făcută publică după audierile din 20 martie curent, ”instituirea unei funcții de Avocat al Poporului pentru drepturile antreprenorilor în cadrul instituției Avocatului Poporului  ar putea duce foarte probabil la o denaturare a percepției instituției și a misiunilor sale principale și de bază”. Comisia de la Veneția recomandă autorităților să ia în considerare acest punct important. Mai mult, experții Comisiei de la Veneția au recomandat ca, în cazul în care se va merge pe varianta creării unei instituții separate, aceasta să aibă o denumire care să nu se asocieze cu cea a Instituției Naționale pentru Drepturile Omului.

În Opinia Comisiei de la Veneția se mai atrage atenția asupra pericolului apariției unor conflicte interne între Avocatul  Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și Avocatul Poporului pentru drepturile antreprenorilor, dar și al  ”fragmentării instituției, slăbirii ei”, apariției unor ”dificultăți și contradicții, chiar blocaje, între entitățile constitutive ale oficiului”, în cazul menținerii formulărilor din proiectul de lege. Asta deoarece ”vor exista trei apărători cu diferite competențe, care uneori se suprapun cu anumite sarcini prevăzute în Constituție și alte sarcini în afara acestui cadru constituțional ceea ce creează riscul să compromită legitimitatea instituției pentru publicul larg”.

 ”Pentru majoritatea instituțiilor Ombudsmanului – inclusiv Avocatul Poporului din Republica Moldova – puterile lor reale rezidă în respect și autoritate pe care și-l construiesc pe baza identității lor ca autentici protectori ai drepturilor omului și libertățile fundamentale. Prin urmare, este foarte probabil ca o instituție a Ombudsmanului căreia i se va atribui și un mandat de protecție a antreprenorilor îi va fi foarte greu să-și păstreze identitatea sa de protector al drepturilor omului și al libertăților fundamentale”.

În Opinie se mai spune că ”orice modificare a legilor care guvernează instituția Ombudsmanul sau o instituție națională pentru drepturile omului  este o problemă foarte sensibilă și nu ar trebui făcută nicio modificare fără de asigurarea prealabilă a unui proces de consultare public, transparent și responsabil, în primul rând cu Instituția Avocatului Poporului, societatea civilă și orice părți interesate relevante”.

Potrivit OAP, proiectul de lege care prevede instituirea funcției de Avocat al Poporului pentru drepturile antreprenorilor  a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și aprobat de Guvern în luna noiembrie 2020, fără consultarea prealabilă a Oficiului Avocatului Poporului, așa cum prevede cadrul legal național. Proiectul de lege a fost transmis spre examinare în Parlament, în pofida atenționării Oficiului Avocatului Poporului cu privire la faptul că documentul contravine principiilor și standardelor de activitate ale unei instituții naționale pentru drepturile omului. Doar după apelarea Oficiului Avocatului Poporului la Comisia de la Veneția și ODIHR/OSCE, examinarea proiectului de lege în plen a fost suspendată.

OAP mai menționează că, proiectul de lege cu privire la instituirea funcției de Avocat al Poporului pentru drepturile antreprenorilor a fost elaborat și aprobat de către Guvern în câteva luni în timp ce un alt proiect de modificare a Legii nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului în corespundere cu avizul Comisiei de la Veneția din anul 2014 se află în proces de definitivare deja de câțiva ani.

Oficiul Avocatul Poporului subliniază că nu pune la îndoială necesitatea instituirii unui mecanism de promovare și protecție a intereselor legitime ale entităților din mediul de afaceri, dar consideră că mecanismul care se dorește a fi instituit și care este așteptat de către mediul de afaceri din Republica Moldova trebuie să fie unul fiabil și eficient, fără a afecta mecanismele deja existente.