Proiectul de lege privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitate nu este clar și conține riscuri de corupție. La această concluzie au ajuns experții anticorupție din cadrul Centrului Național Anticorupție după expertizarea inițiativei legislative.

Deși, potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat în scopul protecției investițiilor realizate în domeniile de importanță pentru securitatea statului și creșterea transparenței acestora, aprecierea motivării expuse în nota informativă prin prisma potențialului impact și riscuri de corupție aferente proceselor reglementate, denotă insuficiența argumentării inerenței adoptării unor prevederi ale proiectului.

Experții susțin că prevederile proiectului, în mare parte, nu corespund rigorilor de tehnică legislativă stabilite de prevederile Legii cu privire la actele normative. În acest sens, se evidențiază utilizarea multiplelor formule și sintagme ambigui, ce atribuie neclaritate normelor ce vizează:

  • criteriile de aprecire a potențialilor investitori;
  • cazurile în care agentul public solicită informații suplimentare și să categorizeze informațiile ce pot fi solicitate;
  • aprecierea existenței un interes public justificat;
  • criterii de examinare a informațiilor prezentate de către potențialii investitori.

În textul proiectului au fost identificate norme incompatibile cu reglementările altor acte normative în vigoare, ce vizează competența de elaborare/actualizare/ publicare a listei jurisdicțiilor cu risc sporit.

Totodată, prevederile proiectului sunt lacunare sub aspectul reglementării statutului Consiliului, fapt care creează precondiții pentru interpretarea subiectivă a aspectelor ce țin de forma organizatorico-juridică (devine incert dacă acesta își va desfășura activitatea sub forma unui organ colegial cu întrunire periodică cu asistarea din partea agenților publici ai unei entități publice sau crearea unei entități noi care va necesita bugetarea unor resurse financiare suplimentare.

De asemenea, nu este clară:

  • încadrarea acestuia în sistemul instituţional al administraţiei publice centrale de specialitate;
  • regimul general al activităţii acestuia;
  • modul de finanțare a activității – în cazul instituirii unei entități publice noi;
  • principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a acestuia;
  • raporturile juridice care decurg din activitatea acestuia;
  • componența nominală/instituțională acestuia și componența numerică;
  • procedurile administrative de delegare a membrilor/angajarea personalului;
  • transparența activității acestuia (lipsa prevederilor şi procedurilor de asigurare a accesului publicului general la informaţia referitoare la activitatea Consiliului; lipsa normelor care asigură transparenţa informaţională a autorităţilor publice prin utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne (pagini şi resurse web, baze de date deschise, forme interactive pentru adresările cetăţenilor şi persoanelor juridice etc.).

Potrivit experților, carențele semnalate pot condiționa riscuri de corupție aferente proceselor reglementate admise atât de către agenții publici responsabili de implementarea normei/persoanele care au sau susțin că au influență asupra acestora, cât și de către potențialii investitori care vor fi tentați de a recurge la metode corupte pentru a determina agenții publici responsabili de a interpreta norma într-un anumit sens – favorabil potențialului investitor/beneficiar efectiv.