Autor: Ion Țîganaș, dr., conf. univ., avocat specializat în protecția drepturilor de proprietate intelectuală

În ultimii 10 ani, aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în Moldova s-a axat pe reducerea volumului de produse contrafăcute și piratate disponibile. Autoritățile de punere în aplicare a prevederilor legale au făcut acest lucru concentrându-se pe combaterea producerii, distribuției și vânzării ilegale, astfel încât potențialii consumatori să nu poată avea acces la asemenea bunuri.

Ca urmare, strategiile și tacticile agențiilor de aplicare a legii au fost concepute pentru a maximiza confiscările de produse importate (la vamă) și distribuite pe teritoriul țării. 

Conform celei mai simple explicații, obiectivul de aplicare a prevederilor legale a fost acela de a confisca produsele ilegale, de a reține infractorii implicați și de a interveni la nivelul lanțurilor de aprovizionare online și directe.

Cu toate acestea, datorită resurselor limitate de aplicare a prevederilor legale și a modelelor mai eficiente de fabricație, transport, distribuție și vânzare utilizate de infractorii transnaționali, este clar că această activitate nu a reușit să reducă în mod eficient oferta și cererea de produse contrafăcute. 

Ca urmare, este nevoie ca autoritățile responsabile cu aplicarea legislației să elaboreze strategii noi, care să se concentreze asupra altor criterii și indicatori de performanță. 

Interpol și Europol au recunoscut că mărfurile de zi cu zi, inclusiv produsele alimentare, alcoolul, bunurile electrice de uz casnic, componentele auto și medicamentele sunt produse și vândute, la fel ca și produsele de lux, cum ar fi articolele de modă, îmbrăcăminte, filmul, muzica, software-ul, gențile de mână, prin intermediul internetului sau al piețelor deschise. 

Multe dintre aceste produse se află sub standardele de siguranță solicitate de legislația națională și comportă riscuri clare pentru sănătatea și siguranța publică. În plus, Interpol și Europol au subliniat o legătură clară între mărfurile contrafăcute și piratate supuse traficului și alte tipuri de criminalitate organizată, iar profiturile provenite din produsele contrafăcute fiind redirecționate spre domenii precum traficul de droguri și persoane și spre infracțiunile financiare conexe, precum spălarea de bani și corupția.

Activitățile din alte domenii, cum ar fi traficul de droguri, sugerează că respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să fie redefinită pentru a schimba, mai degrabă, percepțiile și înțelegerea, decât pentru a viza doar eliminarea disponibilității bunurilor false. Cu toate acestea, utilizarea acestei strategii necesită o analiză detaliată bazată pe statistici, informații inteligente și conexiuni cu alte domenii de criminalitate.

În acest sens, Moldova prezintă o serie de probleme specifice. Amplasată geografic în centrul Europei și apropierea acesteia de Uniunea Europeană o transformă într-o țintă ideală pentru falsificatori, care încearcă să tranziteze, prin țara noastră, cantități mari de produse contrafăcute și alte bunuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. 

Deși se cunosc ”în general” modurile în care astfel de loturi sunt transportate și importate în Moldova, totuși este necesară obținerea și gestionarea unor informații mai consistente și mai relevante, mai armonizate și mai inteligente, care să permită autorităților moldovene să realizeze, în colaborare, analize de risc pentru identificarea zonelor nevralgice și prin urmare să reorienteze resurselor administrative privind combaterea acestui fenomen.

În consecință, sugestia este că autoritățile din Moldova ar trebui să construiască și să dezvolte cu rigurozitate bazele de informații pe care le au deja și să includă informații cu privire la gama și volumul de produse contrafăcute și piratate confiscate, precum și la numărul de confiscări și urmăriri penale. Odată adaptate la modelele Uniunii Europene, aceste cifre și informații ar furniza mai multă performanță și eficiență în activitatea de reducere a indicelui de contrafacere și piraterie din țara noastră.

Analizarea statisticilor Serviciului Vamal cu cele ale Agenției pentru Protecția Consumatorilor și ale Inspectoratului General de Poliție ar oferi indicatori mai clari cu privire la produsele transportate la nivelul frontierelor și la produsele contrafăcute din interiorul țării. Mai mult, compararea acestor informații cu cifrele vamale de la nivelul Uniunii Europene și mondiale va permite analiza nivelului de armonizare al Moldovei cu tendințele Uniunii Europene și internaționale și va ajuta la identificarea potențialelor riscuri. 

Moldova ar trebui să folosească aceste informații comparative ca bază pentru atingerea obiectivului strategic de reducere a indicelui contrafacerii și pirateriei. Cu toate acestea, autoritățile ar trebui, de asemenea, să înceapă să ia în considerare utilizarea altor indicatori care ar putea contribui la reducerea riscului pentru sănătatea și siguranța publică, prin concentrarea și orientarea mai eficientă a instrumentelor administrative.

În plus, Moldova ar trebui să înceapă să stabilească indicatori pornind de la produsele sechestrate și confiscate pentru a înțelege mai bine eventualele pierderi înregistrate la nivelul veniturilor publice (de exemplu, valoarea bunurilor și evaziunea fiscală estimată). Acest lucru va conduce la indicatori și strategii mai coerente cu privire la modul în care s-ar putea îmbunătăți activitatea și resursele instituțiilor responsabile de acest domeniu.

Așadar, în timp ce Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției ar trebui să înregistreze date utilizând metodele adoptate de Comisia Europeană, Agenția pentru Protecția Consumatorilor ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu colectarea de informații și realizarea de analize privind natura piețelor pe care le inspectează. Acest lucru ar ajuta la identificarea potențialelor riscuri pentru consumatori, dar și a problemelor mai largi ale comunității. 

Folosirea acestor informații prelucrate poate fi îmbunătățită pentru a produce un model și o abordare de reducere a riscurilor. Agențiile de aplicare a legii cu resurse suficiente vor fi, de asemenea, mai capabile să vizeze aspectele specifice ale producției, distribuției și vânzării, care provoacă cele mai multe daune. 

În timp ce colectarea și analizarea mai eficientă a datelor este imperativă, implementarea reducerii riscurilor nu se referă doar la sechestrări și confiscări. Dispunând de statistici și informații mai fiabile cu privire la piețe, autoritățile pot utiliza mijloacele de informare și publicitate pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a viza delincvenții și piețele ofensive. Tactica și strategia criminologică ar avea drept scop, în mod confidențial, alertarea vânzătorilor de pe piață cu privire la faptul că sunt suspectați că vând produse specifice și încurajarea acestora în direcția vânzărilor legale.

Concentrarea pe cele mai periculoase produse și pe persoanele care le vând ar schimba, de asemenea, preocuparea direcționată către acei infractori care sunt pur și simplu mai ușor de prins. În consecință, se pot impune sancțiuni mai severe pentru infractorii periculoși. 

Trebuie remarcat faptul că aceste concepte nu sunt noi. Totuși, având în vedere experiența Moldovei, acestea ar trebui integrate rapid și profesionist, acordându-se atenție sporită aplicării eficiente a legii. 

Evaluarea tendințelor cheie și a potențialelor amenințări la adresa societății, care rezultă din fabricarea, distribuția și vânzarea de produse contrafăcute și piratate, face posibilă sistematizarea unor concluzii ce caracterizează sistemul respectării drepturilor de proprietate intelectuală din Moldova:

Cadrul normativ 

Deși legislația națională nu este complet aliniată la acquis-ul comunitar, este suficientă pentru a oferi titularilor de drepturi un cadru viabil pentru a-și exercita drepturile de proprietate intelectuală.

În plus, Guvernul Republicii Moldova a desemnat mai multe instituții pentru protejarea și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv AGEPI, Serviciul Vamal, Agenția pentru Protecția Consumatorilor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratul General de Poliție și Procuratura.

Rata produselor contrafăcute și piratate 

Din nefericire, valoarea totală a comerțului cu produse contrafăcute și piratate din Moldova este încă necunoscută. Cu toate acestea, anumite organizații ale titularilor de drepturi au fost în măsură să furnizeze indicatori relevanți pentru sectoare specifice. De exemplu, Business Software Alliance a estimat că până la 85% din software-urile instalate pe computerele din Moldova nu dețin licențe corespunzătoare, iar valoarea pieței de software-uri piratate este de 35 milioane USD. 

În plus, titularii de drepturi confirmă că în Moldova există o mare varietate de mărfuri contrafăcute. Mai mult, autorii Analizei fenomenului de contrafacere și piraterie din Republica Moldova au ajuns la concluzia că 60% din bunurile de vânzare în piețele mun. Chișinău sunt susceptibile de a fi false. Din păcate, statisticile oficiale privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală nu sunt suficient de complete sau documentate pentru a veni în întâmpinarea acestor constatări. 

Tendințe ale produselor contrafăcute și piratate 

Numărul de discuri optice piratate disponibile pe piețe și pe stradă a scăzut dramatic în ultimii opt ani. Acest lucru poate fi datorat dezvoltării tehnologice, în special a computerelor și a Internetului.

Există piețe mari în Chișinău, unde multe dintre bunurile puse la vânzare sunt suspectate că încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Putem menționa aici volumul de bunuri disponibile care ar putea transforma piețele de desfacere cu amănuntul în distribuitori cu ridicata.

Ca o alternativă la piețe, vânzările prin internet au dus la o creștere a numărului de mărfuri care încalcă drepturile de distribuire prin sistemul poștal, spre deosebire de metodele tradiționale de transport rutier, maritim și aerian.

De asemenea, se atestă tendința de a importa separat mărfurile contrafăcute și mărcile corespunzătoare, în încercarea de a eluda controalele vamale.

Posibile amenințări împotriva societății

Din analiza pieței reiese în mod evident că în Republica Moldova există produse contrafăcute cu potențial de a produce daune substanțiale. 

În paralel cu riscul tot mai mare la care se expun consumatorii de produse care nu corespund standardelor, traficul de produse contrafăcute și piratate are efecte la niveluri mult mai largi ale societății. Acestea produc daune întreprinderilor care activează în condiții legale, reduc numărul locurilor de muncă, plasând sarcini mai mari asupra contribuabililor și privând guvernele de venituri pentru servicii publice esențiale, deoarece produsele sunt distribuite și vândute pe piața neagră, iar profiturile sunt folosite pentru a alimenta alte forme de criminalitate. 

În Moldova, ca și în alte țări unde există infracțiuni în domeniul proprietății intelectuale, există pericolul de dezvoltare necontrolată a fenomenului de "economie subterană". Camera de Comerț Internațională raportează că valoarea totală globală a produselor contrafăcute și piratate a avut o valoare de 1,7 trilioane USD în 2015. Aceasta subminează economiile, dar și întreaga structură a societății, prin construirea unei atitudini neobișnuite de acceptare a activităților frauduloase și prin atragerea infractorilor în apropierea caselor consumatorilor. Acest lucru este evident în creșterea utilizării internetului ca și piață ilegală pentru produsele contrafăcute și piratate. Consumatorii sunt expuși riscului de către infractorii care nu vând numai produse periculoase de calitate scăzută, ci pot de asemenea accesa datele personale în vederea desfășurării altor activități ilegale.

Crima organizată

Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale, pe care Republica Moldova a ratificat-o, definește criminalitatea organizată ca fiind un grup de trei sau mai multe persoane, care nu a fost format aleatoriu, ce funcționează pentru o anumită perioadă de timp, acționează în mod concertat cu scopul de a comite cel puțin o infracțiune pedepsită cu închisoare de cel puțin patru ani și pentru a obține, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau material.

Din cauza volumului și calității produselor contrafăcute și piratate disponibile în Moldova, nu există nicio îndoială că criminalitatea organizată se află în spatele aspectelor legate de fabricarea, importul și distribuția angro. Acest lucru este coroborat cu faptul că majoritatea mărfurilor vândute pe piețele din toată Moldova sunt identice, indicând o legătură între acestea.

Principala concluzie este că Republica Moldova este amenințată de infracțiunile din domeniul proprietății intelectuale și că, dacă nu este abordată profund, va deveni o problemă din ce în ce mai mare care va submina interesele titularilor de drepturi, siguranța consumatorilor, dezvoltarea economică și reputația țării la nivelul comunității internaționale.