Dosarul Energoalians a ajuns și la Curtea de Justiție a Uniuni Europene (CJUE). Mai exact, Curtea de Apel Paris (Franța) a introdus la 8 octombrie o cerere de decizie preliminară, care include trei întrebări. Cererea vizează litigiul dintre Republica Moldova și Societatea Komstroy, succesoare în drepturi a societății Energoalians, în care Moldova are statut de reclamantă, iar compania de pârâtă.

În cererea depusă, un judecător parizian a formulat următoarele întrebări preliminare la care urmează să răspundă CJUE:

  • Articolul 1 punctul 6 din Tratatul privind Carta energiei trebuie interpretat în sensul că o creanță rezultată dintr-un contract de vânzare de energie electrică care nu a implicat niciun aport din partea investitorului în statul gazdă poate constitui o «investiție» în sensul acestui articol?
  • Articolul 26 alineatul (1) din Tratatul privind Carta energiei trebuie interpretat în sensul că constituie o investiție dobândirea de către un investitor al unei părți contractante a unei creanțe constituite de un operator economic străin în statele părți?
  • Articolul 26 alineatul (1) din Tratatul privind Carta energiei trebuie interpretat în sensul că o creanță care aparține unui investitor, rezultată dintr-un contract de vânzare de energie electrică livrată la frontiera statului gazdă, poate constitui o investiție realizată în regiunea unei alte părți contractante, în lipsa oricărei activități economice desfășurate de investitor pe teritoriul acesteia din urmă?

Amintim că în septembrie, Curtea de Apel din Paris a adoptat decizia prin care a admis demersul Republicii Moldova de a solicita opinia CJUE cu privire la litigiile ce vizează dosarul Energoalians. Urmare a acestei decizii, Curtea de Apel din Paris a suspendat procesul de examinare a cererii de contestare a sentinței arbitrale depuse de Republica Moldova.

Curtea de Apel din Paris nu a recunoscut decizia Curții de Casație din martie 2018, prin care în esență se susține că o tranzacție comercială încheiată cu un stat membru al TCE poate constitui o ”investiție" în sensul TCE, chiar și în absența vreunei forme de ”contribuție" pe teritoriul statului gazdă. Astfel, CJUE va avea acum oportunitatea de a corecta această interpretare a TCE.

Suplimentar, în vederea interpretării corecte a termenului ”investiție", decizia arată că Curtea de Apel recunoaște că celelalte două erori de jurisdicție ale tribunalului arbitral ar trebui cu siguranță examinate de către CJUE, și anume: (i) creanța nu ar putea constitui o investiție ”efectuată" de către un investitor pentru că a fost contractată mai întâi de o entitate din Insulele Virgine Britanice care nu sunt stat parte la TCE, și (ii) creanța, în nici un caz, nu poate constitui o investiție realizată ”în zona" Moldovei, în măsura în care a rezultat dintr-un contract de vânzare a energiei electrice ce a fost furnizată Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei. Această acțiune a Curții de Apel, de asemenea, va împiedica ca astfel de întrebări să fie ridicate pe viitor în fața Curții de Casație.

Ministerul Justiției din Republica Moldova a declarat anterior că Decizia Curții de Apel din Paris din 24 septembrie reprezintă o schimbare esențială a circumstanțelor în dosarul Energoalians, care crește probabilitatea anulării senținței arbitrale de către Curtea de Apel din Paris. Totodată, Decizia Curții de Apel din Paris din 24 septembrie va fi depusă instanțelor de judecată din SUA în procedurile de recunoaștere a sentinței arbitrale inițiate de Komstroy.

Litigiul în cauză a început la 22 martie 2011, când compania ucraineană Energoalians, entitate juridică, fondată şi înregistrată în conformitate cu legislaţia Ucrainei a înaintat către Republica Moldova o cerere de arbitraj în procedură arbitrală ad-hoc în conformitate cu prevederile Regulamentului de arbitraj al UNCITRAL, prin care a solicitat despăgubiri care ar fi suferite în rezultatul încălcării de către Republica Moldova a obligaţiunilor sale prevăzute în Acordul încheiat între Guvernul Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor semnat la 29 august 1995 şi prevăzute în Tratatul privind Carta Energiei.

În aprilie 2016, Curtea de Apel din Paris a anulat sentința arbitrală adoptată pe 25 octombrie 2013 și contestată de autoritățile din țara noastră. Conform deciziei finale, s-a constatat că tribunalul de arbitraj ad-hoc, convocat anterior de Energoalians în capitala franceză, nu era competent să adopte sentinţa în cauză, iar la soluționarea litigiului s-a comis încălcări grave.

Decizia din 25 octombrie 2013 obliga Republica Moldova să achite firmei Energoalians din Ucraina despăgubiri de circa 593 de milioane de lei, bani pretinși pentru investițiile efectuate, procentele la acestea, cât și 540 mii de dolari – cheltuieli pentru serviciile avocaților și onorariile pentru instanța de arbitraj.

În procesele de judecată cu Energoalians, statul a fost reprezentat de mai multe firme de avocatură străine și naționale, alocând diverse sume de bani.