Nu avem, dar ar fi bine să fie. Aceasta este părerea avocaților moldoveni despre digitalizarea justiției. Am întrebat mai mulți avocați cât de bine stăm la capitolul digitalizarea justiției și de ce ar mai fi nevoie? Vedeți mai jos ce ne-au răspuns:

Oleg Efrim, Managing Partner la EFRIM ROŞCA Asociații: Am să mă opresc doar la gândul că digitalizarea justiției trebuie să devină prioritatea indiscutabilă a Guvernului.

Vlad Roșca, Partner la EFRIM ROŞCA Asociații: Digitalizarea nu este, dar este posibil de implimentat.

Roger Gladei, Managing Partner la Gladei & Partners: Tot mai bine, cel puțin judecând după numărul citațiilor pe care le primim prin poșta electronică. Suntem undeva la mijloc de drum, fără cale întoarsă. Nu trebuie o revoluție, este suficient după mine ca statul să facă tema de acasă la acest capitol al reformei justiției (proiectul pilot a fost încă în 2018, din câte cunosc). Fără simulare.  

Viorel Berliba, Biroul asociat de avocați ”Berliba, Ungurean și Partenerii”: Nu cred că elementele definitorii ale digitalizării justiției în Republica Moldova sunt implementate, decât parțial și cu mari/evidente incoerențe aplicative.

Vadim Vieru, avocat: Stăm prost. Este nevoie de dezvoltarea sistemului e-justiție despre care se vorbește de foarte mult timp.

Elena Garaz, Cabinetul Avocatei ”Elena Garaz”:  Stăm prost. Mă tem că criza actuală nu va fi acel șut necesar pentru modernizarea procesului de justiție.

Legea a instituit un program integrat de gestionare a dosarelor care e într-un proces infinit de implimentare și testare. De asemenea, legea prevede și posiblitatea videoconferințelor, care se regăsește și în una din hotărârile Comisiei pentru Situații Excepționale, dar care în practică nu se aplică și nu am auzit de intenții de a exploata această posibilitate, care deja se testează în tribunalele din România și se aplică în SUA, Marea Britanie. Aceasta este o soluție prețioasă nu doar în perioada pandemiei, care poate asigura continuitatea actului de justiție. Este necesară și pe timpuri normale, și ar permite participarea în procesele de judecată a deținuților fără a fi escortați, a persoanelor cu dizabilități sau aflate peste hotarele țării.

Andrei Bivol, avocat, Director de Proiecte FIDES: Justiția este digitalizată la un anumit nivel pe interior prin implementarea Programului Integrat de Gestiune a Dosarelor (PIGD). Totuși, la capitolul relațiilor cu justițiabilii și avocații am simțit o rezistență în ultimii ani din partea justiției. Exista o impresie că instanțele noastre au o afecțiune prea mare față de hârtii și ștampile. În afara de cererile de amânare expediate prin e-mail, alte documente erau arareori acceptate în formă electronică, chiar și cu semnătură digitală calificată.

Se pare că COVID19 va avea un efect catalizator în acest aspect. Acum instanțele care mai activează primesc documentele doar prin e-mail în formă electronică. Personal, în această perioadă am semnat toate documentele inclusiv contracte, cereri și acte de procedură doar cu semnătura electronică și le-am expediat prin e-mail. Toate au fost acceptate fără nici un fel de rezerve de către destinatari.

Ceea de ce  am mai avea nevoie este un sistem e-Dosar care să pună justițiabilii și avocații în contact electronic cu instanța eventual prin integrare cu PIGD. Nu trebuie să inventăm bicicleta. Putem lua ca model sistemul eComms utilizat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În versiunea noastră sistemul ar putea funcționa în modul următor:

a.       Depunerea acțiunilor civile sau a unei cauze penale în judecată poate fi făcută în formă electronică. În cazul depunerii pe suport de hârtie materialele cauzei se scanează și se creează un dosar electronic (eDosar);

b.       Părțile procesului primesc acces la dosar după verificarea identității și a împuternicirilor;

c.       Toți avocații, procurorii și executorii judiciari își pot crea conturi în sistemul eDosar;

d.       Pe contul fiecărui avocat, procuror, executor judiciar, este oferit acces la materialele dosarului în care participă și sunt încărcate toate materialele cazului din momentul confirmării împuternicirilor;

e.       Fiecare document prezentat de o parte poate fi încărcat direct în e-dosar, iar instanța și părțile au imediat acces la acesta. Sistemul trimite o notificare participanților despre încărcarea unui document nou.

f.       e-Dosar permite confirmarea momentului deschiderii de către părți a documentelor încărcate în sistem în scopul calculării termenelor de procedură.

g.       Instanța încarcă toate actele de procedură, încheierile, hotărârile, deciziile, titlurile de executare, cu semnătură electronică în e-Dosar.

h.       Titlurile de executare pot fi expediate executorilor în formă electronică.

i.        Din momentul intentării procedurii de executare, executorul are acces la tot dosarul în baza căruia a fost emis titlul prezentat pentru executare.

Desigur, pentru crearea și implementarea unui astfel de instrument sunt necesare sisteme informaționale funcționale și securizate. Un astfel de sistem implică investiții din partea statului, dar pe termen lung ar eficientiza semnificativ procesul de înfăptuire a justiției.

În privința ședințelor de judecată, rămâne să vedem în ce măsură putem implementa ședințele efectuate prin video-conferință, așa cum au făcut-o unele instanțe din Romania de exemplu. Este o chestiune mai mult de principiu. În ce măsură suntem gata să implementăm tehnologiile noi în detrimentului principiului solemnității procesului de judecată?