Autor: av. Alexandru Țurcan, prodecanul Baroului Chișinău

Cum este la noi și de ce avocații vorbesc de grevă?

Contribuțiile de asigurare socială a avocaților din Republica Moldova, pe parcursul ultimului deceniu, au evoluat în felul următor:

  • Anul 2010 – 4044 lei/an
  • Anul 2011 – 4368 lei/an
  • Anul 2012 – 4704 lei/an
  • Anul 2013 – 5220 lei/an
  • Anul 2014 – 5748 lei/an
  • Anul 2015 – 6372 lei/an
  • Anul 2016 – 7032 lei/an
  • Anul 2017 – 7512 lei/an
  • Anul 2018 – 8424 lei/an
  • Anul 2019 – 9456 lei/an
  • Anul 2020 – 10740 lei/an

Contribuțiile anuale de mai sus acordau avocaților plătitori dreptul numai la pensie minimă pentru limita de vârstă și ajutor de deces, fără careva alte drepturi sociale.

În anul 2021, pentru avocați și alte profesii juridice (notari, executori judecătorești, etc.), contrar practicii internaționale de impunere cu plăți sociale, a fost creată o categorie distinctă de plătitori de prime de asigurare socială, cu lărgirea (practic inaccesibilă și foarte discutabilă) a spectrului de prestații sociale, în felul următor:

  • Anul 2021 – 24255 lei/an
  • Anul 2022 – 27481 lei/an (proiect de lege adoptat de parlament în prima lectură)

Majorarea de la 24255 până la 27481 este o majorare a unei plăți contributive cu tocmai 14% pe an.

Anume din acest motiv apelul la grevă a reapărut pe agenda avocaților din țara noastră.

Dacă se va păstra acest ritm anual de majorare a taxelor sociale, atunci la scurgerea următorului deceniu, avocații vor plăti deja 100.000 lei/an.

Dacă avocatul va avea de plătit 100.000 lei/an numai pentru asigurare socială, atunci cât va avea de plătit clientul pentru o ședință de judecată, pentru o acțiune procesuală sau pentru o simplă consultație?

Cum este în alte state?

Atunci când noi nu facem ceva corect, trebuie să vedem cum abordează aceeași întrebare cei din jur. Analizam împreună asigurarea socială a avocaților din statele vecine (România, Ucraina), dar și din alte state europene.

Nediscriminarea profesiilor juridice

În alte state, toți cei care lucrează pe cont propriu și nu au angajator, plătesc contribuții sociale obligatorii în mod diferit de salariați.

Nu este corectă compararea celor care lucrează pe cont propriu cu salariații.

Toți care lucrează pe cont propriu și nu au angajator, plătesc contribuții sociale în mod egal.

Nu există norme speciale pentru profesii juridice. Profesiile juridice nu sunt discriminate de alte profesii și alte persoane, care lucrează pe cont propriu și nu au angajator.

Nu este corect să creăm norme speciale de asigurare socială pentru profesiile juridice, discriminând profesiile juridice față de celelalte categorii de contribuabili, care lucrează pe cont propriu și nu au angajator.

În toate țările respective, avocaților se aplică legislația de asigurării sociale general aplicabilă pentru întreprinzători individuali sau profesiile liberale (inclusiv nejuridice: contabili, auditori, arhitecți, etc.).

Dorința de a crea legislație socială separată pentru profesiile juridice rezidă în dorința statului de a aprofunda discriminarea fiscală a profesiilor juridice față de restul contribuabililor, care practică activități economice și profesionale.

Unele state permit relațiile de muncă în avocatură

În unele state europene, birourile de avocați sunt înființate ca societăți comerciale (SRL-uri) și achită dividende avocaților asociați, iar dividendele nu cad sub incidenta contribuțiilor sociale.

În unele state europene se permit relațiile de muncă între avocați în cadrul birourilor. Anume acolo apare salarizarea avocaților și impunerea avocaților ca salariați. La moment, Legea avocaturii din Republica Moldova nu permite asemenea raporturi de muncă.

România

În anul 2021, avocați din România plătesc în fondul Casei de Asigurări a Avocaților:

Din onorariu brut lunar

Cota de Contribuție

0 – 2.836 RON

312 RON

2.837 – 14.200 RON

11% din venitul brut

Peste 14.200 RON

1.562 RON

România este una din puținele țări din Europa, unde avocații contribuie la un sistem social propriu (privat profesional), dar nu la fondul de stat de asigurare socială.

Totuși, în România, contribuția socială maximă este de 75.000 MDL/an.

Formula: 1.562 RON x 12 luni x 4 MDL = 75.000 MDL/an.

Avocații fără venituri sau cu venituri mici oricum plătesc o contribuție minimă de 15.000 MDL/an.

Formula: 312 RON x 12 luni x 4 MDL = 15.000 MDL/an.

Și să nu uităm că avocații din România plătesc un impozit pe venitul din onorariu în mărime de 10%, în timp ce colegii lor din Republica Moldova plătesc 12%.

Per total, avocații din România se bucură de cel mai favorabil regim fiscal pentru avocați din Europa.

Ucraina și Rusia

În Ucraina, asigurarea socială este un procent de la salariul minim pe economie.

În Rusia, asigurarea socială se plătește în diapazonul între 400 EUR și 3.000 EUR/an.

Polonia

În Polonia, avocații plătesc în fondul de pensii 19,52% dintr-o anumită bază de calcul, dar nu de la tot venitul. Baza de calcul pentru contribuțiile sociale este 60% din salariul mediu prognozat pe economie.

Legislația permite avocaților polonezi sa plătească contribuții de la o baza de calcul mai mare, însă:

- asta se face pe baze voluntare;

- asta oricum este limitat – baza de calcul anuală nu poate depăși 30 salarii medii pe economie.

Slovenia

În Slovenia, avocații nu profesează în cabinete (CA) si birouri asociate (BAA), dar în întreprinderi individuale și societăți comerciale cu răspundere limitată. Avocații sloveni din SRL-uri primesc dividende din profit, iar dividendele nu se supun contribuțiilor de asigurare socială și medicală.

Mai mult, legislația slovenă permite angajarea avocaților în baza unor contracte de muncă (ceea ce la noi este interzis de lege). Avocații angajați pe contract de muncă sunt supuși unui regim fiscal ca și orice alt salariat (după aceleași principii ca și în Republica Moldova).

Cei mai mulți avocați, care lucrează individual, cotizează în sume fixe (similar ca în Moldova).

Baza de calcul a contribuțiilor de asigurare sociala este:

- minim: 60% de la salariul mediu anual pe economie, stabilit de Guvern;

- maxim: 350% de la salariul mediu anual pe economie, stabilit de Guvern.

Avocații pot alege să contribuie suma minimă pe an sau să contribuie mai mult, dar nu mai mult decât plafonul maxim. Valoarea contribuției majorate este o decizie benevolă a fiecărui contribuabil.

Serbia, Croația, Slovacia, Estonia, Letonia

În Serbia, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale este legată de salariul mediu brut pe economie, dar nu de veniturile totale ale contribuabilului.  

În Croația și Slovacia, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale este legată de anumite sume fixe, dar nu de veniturile totale ale contribuabilului.  

În Estonia, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale este legată de salariul minim pe economie din anul precedent, dar nu de veniturile totale ale contribuabilului.  

În Letonia, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale nu reprezintă veniturile reale, dar salariul minim anual pe economie. Colegii avocați din Letonia mi-au confirmat că se poate de plătit de la o sumă mai mare (și aceasta plafonată), însă asta se face deja la discreția contribuabilului. 

Trăsături comune ale țărilor studiate

În toate țările studiate, contribuțiile în fondurile obligatorii de asistență socială ale persoanelor, care activează pe cont propriu:

  • Sunt egale pentru toți contribuabilii din categoria respectivă. În nici o țară nu există cote special stabilite pentru profesii juridice.  
  • Sunt plafonate;
  • Plafoanele, de regulă, sunt legate de salariul minim sau mediu pe economie pentru anul curent sau anul precedent;
  • Cotele contribuțiilor diferă de la țară la țară și nu există sisteme identice;
  • În toate țările unde exisă plafon minim și maxim, contribuabilii pot alege să plătească contribuțiile de la o bază de calcul minimă;
  • Spectrul drepturilor sociale este același.

Lecțiile învățate pentru Republica Moldova:

  • Cotele fixe de asigurare socială pentru un avocat nu trebuie să difere de cotele aplicabile unui întreprinzător individual.
  • Cotele fixe de asigurare socială pot avea plafoane minime și maxime.
  • Cotele sau plafoanele pot fi legate de o anumită bază de calcul (venitul lunar asigurat), care este salariul mediu pe economie, așa cum și este cazul în Republica Moldova.

  • Dacă va exista plafon minim și maxim, atunci contribuabilii trebuie să aibă dreptul de a alege să plătească contribuțiile de la baza de calcul minimă.  

  • Spectrul tipurilor de prestații de asigurări sociale de stat, acordat contribuabililor din Republica Moldova, trebuie să fie lărgit și calculat de la venitul lunar asigurat, dar în nici un caz nu trebuie să se limiteze numai la pensie pentru limită de vârstă și ajutor de deces.