Deputații urmează să decidă, astăzi, până când vor permite comercianților să activeze în bază de patentă. Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi sunt incluse câteva inițiative legislative privind prelungirea acestui termen. Acestea urmează să fie discutate și, eventual, votate în prima lectură. 

Una dintre inițiative vine din partea Guvernului. Proiectul stabilește că persoanele care activează în comerțul cu amănuntul sau cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone vor putea activa în bază de patentă până la sfârșitul anului 2019. Prelungirea termenului se va aplica pentru persoanele care vor deține patentă de întreprinzător în data de 31 decembrie 2018. 

Unii deputații se pare, însă, că sunt mai generoși în privința deținătorilor de patentă. La începutul lunii octombrie, aceștia au înregistrat o inițiativă legislativă prin care termenul de utilizare a patentelor urmează să fie prelungit până la sfârșitul anului 2023, adică cu încă cinci ani. Menționăm că inițiative legislative cu prevederi similare au fost înregistrate și anterior, însă acestea nu au fost votate de majoritatea parlamentară. Totodată, deținătorii de patentă au solicitat în repetate rânduri prelungirea termenului în care ei pot să lucreze fără a trece la forma individuală de activitate. 

Inițial, activitatea în bază de patentă urma să fie interzisă din anul 2017. Totuși acest termen a fost prelungit până la sfârșitul anului 2018. Conform autorităților, timp de 21 de luni, doar 1.500 dintre persoanele fizice care practică comerțul cu amănuntul au trecut la forma individuală de activitate. Totodată, peste 9.100 de patente sunt încă valabile în prezent.

Amintim că, analizând inițiativa Guvernului, Centrul Național Anticorupție a spus că dacă termenul în care este permis comercianților să-și desfășoare activitatea în bază de patentă va fi prelungit repetat, atunci aceștia nu vor avea predictibilitate faţă de normele juridice instituite şi vor miza că ulterior acest termen iar o să fie prelungit. Totodată, extinderea acestui termen va distorsiona stabilitatea economică, dar și contravine principiilor concurenței loiale față de agenții economici care desfășoară activitate de întreprinzător sub alte forme organizatorico-juridice și a protecției drepturilor consumatorilor, datorită incertitudinii calității mărfurilor comercializate, afirmă experții anticorupție.