Un șofer, care s-a ales cu un proces-verbal pentru pretinse încălcări ale Regulementului circulației rutiere, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Acesta, ajungând până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a reușit să-și recupereze fiecare leu plătit pentru a-și demonstra nevinovăția. 

Conducătorul a invocat că i-a fost întocmit un proces-verbal pentru că ar fi neglijat cerinţele indicatorului rutier 4.1.2. din Regulamentul Circulaţiei Rutiere – ”direcţie obligatorie de deplasare la dreapta”, fiind sancționat cu 400 de lei și trei puncte de penalizare.

După ce a contestat în instanță procesul-verbal de sancționare, șoferul a obținut anularea acestuia.

Însă, conducătorul nu s-a mulțumit cu anularea procesului-verbal. Acesta a înaintat în judecată o altă acțiune pentru a-și recupera cheltuielile suportate pentru demonstrarea nevinovăției.

Șoferul a indicat că după ce i-a fost întocmit procesul-verbal a fost nevoit să-și apere interesele și drepturile și a suportat cheltuieli de acordare a asistenței juridice în mărime de 4.200 de lei. La fel, a fost nevoit să cumpere Regulamentul circulației rutiere, pentru care a achitat 277,30 de lei, pentru a proba că nu a încălcat.

Mai exact, șoferul a probat prin bonul de plată că a cumpărat ”Regulament GOST-52289” pentru a demonstra în instanţă faptul că indicatorul rutier 4.1.2. ”direcție obligatorie de deplasare la dreapta”, instalat pe partea stângă a carosabilului ca semnul de dublare, şi lipsa semnului rutier pe partea dreaptă a carosabilului este o încălcare din partea persoanelor şi organelor responsabile pentru siguranţa la traficului rutier.

Totodată, prin întocmirea procesului verbal și aplicarea sancțiunii, i s-au cauzate suferinţe morale şi psihice, care au avut un impact asupra calității îndeplinirii obligațiunilor de muncă, întrucât muncește în calitate de șofer la organizația internațională EUBAM.

Prin urmare, șoferul a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 4.477,30 lei și prejudiciul moral de 5.000 lei. 

Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor prejudiciul moral în mărime de 1.000 lei și prejudiciul material de 4.477,30 lei.

Atât Ministerul Justiției, cât și Inspectoratul General al Poliției, dar și Inspectoratul Național de Patrulare au declarat apel. Ministerul Justiției a indicat că nu are dreptul să solicite de la stat o despăgubire, în condiţiile în care privinţa acestuia instanţa de judecată nu a dispus aplicarea unei amenzi contravenţionale. Ceilalți apelanți au indicat că instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului moral şi material din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, situaţie pe care o consideră a fi contrară prevederilor art.131 a Legii nr.1545 din 25 februarie 1998,  iar prevederile art.131 alin.(2) - (4) indică clar care este procedura de executare, şi anume că titlul executoriu este prezentat spre executare Ministerului Justiţiei, care la rândul său urmează să informeze părţile şi să remită Ministerului Finanţelor hotărârea devenită irevocabilă şi respectiv datele bancare ale creditorului. 

În urma examinării cauzei, Curtea de Apel Chișinău a decis să caseze hotărârea primei instanțe. Și asta pentru că în motivarea emisă de judecători au fost depistate unele contradicții. Mai exact - invocarea în partea motivată a hotărârii privind dispunerea încasării prejudiciului moral și material de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției, iar în partea dispozitivă prin intermediul Ministerului Finanțelor, care are calitate procesuală de intervenient accesoriu. 

Curtea de Apel a emis o nouă hotărâre prin care șoferului i s-au acordat prejudicii morale în mărime de 1.000 de lei și prejudiciul material în mărime de 4.477,30 de lei, așa cum a stabilit inițial judecătoria de fond.

Cauza a ajuns și la CSJ, în urma recursurilor declarate de către Ministerul Justiţiei, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratul Naţional de Patrulare.

Magistrații din instanța supremă au casat decizia instanței de apel și a celei de fond. Magistrații au admis parțial cererea șoferului, dar a dispus ca prejudiciul material suportat în cadrul procesului contravenţional în sumă de 4.477, 30 de lei şi prejudiciul moral în mărime de 1.000  de lei să fie încasate de la Inspectoratul General de Poliție.

Decizia este irevocabilă.