Motivarea hotărârilor judecătorești nu a fost niciodată un punct forte al sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Dimpotrivă, hotărârile judecătorești reprezintă adesea texte lungi, incoerente, greu de citit și de înțeles. Mai mult, din cauza motivării slabe a hotărârilor judecătorești, Republica Moldova a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cel puțin 13 dosare.

Acestea sunt câteva din observațiile subliniate în studiul ”De la hotărâri judecătorești la justiție. Cum asigurăm o mai bună motivare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) la începutul acestei săptămâni.

În cadrul studiului au fost prezentate principalele cause care determină adoptarea unor hotărâri slab motivate, fiind propuse și unele soluții de remediere. Printre acestea au fost enumerate:

  • practica judiciară neuniformă este remarcată drept principala cauză care afectează negativ calitatea motivării hotărârilor judecătorești. Cauza este asociată și cu o altă deficiență - lipsa documentelor care ar codifica practica judiciară. Studiul vine și cu câteva recomandări pentru depășirea acestei deficiențe, care variază de la formarea continuă la INJ cu judecătorii CSJ ca formatori, introducerea pentru CSJ și instanțele inferioare a unui mecanism formal de consolidare a practicii instanțelor divergente, organizarea de întâlniri periodice cu toți judecătorii dintr-o singură instanță, codificarea practicii CSJ, elaborarea și aplicarea ghidurilor privind individualizarea cancțiunilor penale și un consiliu consultativ al CSJ format din membri cu experiență diversă, inclusiv dinafara sistemului judecătoresc.
  • volumul de muncă al judecătorilor. Pentru a depăși această problemă, studiul recomandă o gestionare mai eficientă a instanțelor judecătorești, posibilitatea de a utiliza institutul rezervei judecătorilor (deja prevăzut de lege) sau „Brigada Judecătorilor”, care sunt judecători pe post de ”pompieri” ce ajută sistemul să facă față unui deficit neașteptat de vacanțe. Un alt set de soluții este extinderea categoriilor de procese examinate în procedura simplificată (scrisă), utilizarea măsurilor alternative de soluționare a litigiilor, precum medierea extrajudiciară, introducerea unor modele șablon de hotărâri pentru anumite categorii de cauze, precum și măsurile recomandate mai jos ce se referă la gestionarea personalului auxiliar.
  • „cultura” stabilită a motivării limitate a hotărârii judecătorești. Această cultură se explică prin o anumită teamă a judecătorilor de a nu „intra prea adânc” în argumentele motivării, pentru a evita casarea hotărârii. Întrucât nu există o pregătire juridică inițială sau continuă în ceea ce privește motivarea hotărârilor, noii veniți din sistem preiau o practică deja stabilită. Pentru a depăși această cultură, sunt necesare măsuri pentru a formaliza procesul de elaborare a hotărârii, fie în curs de formare, prin efort suplimentar la facultățile de drept și NIJ, fie deja în practică, prin implementarea unui regulament CSM dedicat motivării hotărârilor judecătorești. Ultimul ar putea servi drept îndrumare pentru judecători cu privire la structura fiecărei hotărâri, precum și cerințe speciale pentru fiecare secțiune și limite de cuvinte din hotărâre, similar practicii deja stabilite pentru părți de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Studiul mai recomandă luarea în considerare, împreună cu alte măsuri care vizează scăderea volumului de muncă al judecătorilor, a posibilității restabilirii obligației motivării automate a tuturor hotărârilor civile emise de prima instanță, precum și emiterea hotărârii motivate integral chiar la data pronunțării sale.
  • insuficiența personalului care asistă judecătorii. Deși formal numărul personalului care asistă judecătorii este suficient, fluctuația acestuia este extrem de mare, iar asistenții nu primesc o pregătire suficientă înainte de a-și începe activitatea. Asistenții judiciari înșiși recunosc că au provocări la locul de muncă și că le lipsește o educație juridică suficientă și abilități, mai ales atunci când intră în profesie. Pentru a face față insuficienței și profesionalismului personalului auxiliar, studiul recomandă introducerea instruirilor inițiale și periodice la INJ pentru această categorie, obligarea audienților INJ de a lucra drept asistenți judiciari în timpul studiilor de la INJ sau / și regândirea structurii grefei instanței. În ultimul caz, asistenții judiciari pot fi specializați pe anumite tipuri de cauze și pot colabora cu diferiți judecători în diferite cauze. Aceasta va rezolva problema lipsei de asistenți pentru anumiți judecători, va îmbogăți experiența grefei și va stimula judecătorii să exceleze. Acest model are deja un mare succes la grefa CtEDO. De asemenea, reprezintă o urgență introducerea unui sistem adecvat de remunerare pentru personalul care asistă judecătorii.
  • Termenele pentru examinarea cauzelor sau luarea deciziilor procedurale sunt, de asemenea, un factor care afectează calitatea motivării hotărârilor judecătorești. Judecătorii tind să respecte termenele procedurale prevăzute de lege și deseori neglijează celelalte cerințe, inclusiv motivarea hotărârilor.
  • Calitatea motivării este, de asemenea, legată de prestația altor participanți în proces (avocații și procurori). Ca parte a educației continue a fiecărei profesii juridice, instruirile mixte între aceste profesii ar putea contribui la creșterea profesionalismului acestora, se menționează în studiu. Seminarele mixte ar putea însemna, de asemenea, amestecarea rolurilor participanților, pentru a se simți unul în locul celuilalt. Acest lucru va avea în cele din urmă un impact pozitiv asupra motivării hotărârilor. De asemenea, acest lucru va ajuta judecătorii să înțeleagă mai bine constrângerile cu care se confruntă alte profesii juridice, stimulând astfel încrederea dintre profesii și în sistemul judiciar.
  • Calitatea instruirii în cadrul INJ și al facultăților de drept este un factor care afectează calitatea motivării. Studiul sugerează câteva acțiuni care ar putea completa eforturile deja în curs de implementare la INJ, și anume: de a invita mai mulți judecători practicieni în calitate de formatori la INJ și introducerea de cursuri la INJ și facultățile de drept cu privire la gândirea critică scrierea și argumentarea juridică.

Studiul s-a bazat pe rezultatele unei cercetări ample, inclusiv comparative, ale solicitărilor de informații oficiale, ale unui sondaj online și ale unor interviuri individuale semistructurate desfășurate cu profesioniști care activează sau au activat în sectorul justiției, cum ar fi judecători, procurori, avocați, profesori sau asistenți judiciari.