Curtea Constituțională a publicat rezumatul Deciziei cu privire la controlul a priori al Legii de reformare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), inițiat la sesizarea șefului statului.

Președintele a solicitat Curții să examineze dacă unele prevederi din Legea adoptată de Parlament nu contravin Constituției, prin prisma următoarelor aspecte:

(a) cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari urmează a fi numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși; 

(b) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului; 

(c) pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcția de judecător de cel puțin trei ani efectiv lucrați, și 

(d) pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani. 

Președintele a menționat că normele contestate contravin articolelor 1 [statul de drept], 7 [supremația Constituției], 15 [universalitatea drepturilor și libertăților], 16 [egalitatea] și 122 [componenţa Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituție. 

În data de 24 ianuarie, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de către președinte. 

Curtea a analizat sesizarea și a observat că șeful statului nu a adus argumente referitoare la neconstituționalitatea problemelor menționate la punctele (a) și (c). Curtea a respins aceste părții ale sesizării ca nemotivate. 

Cu referire la prevederile care stabilesc că Preşedintele CSM este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituție. Acest articol prevede că Consiliul este alcătuit din membri aleși (judecători şi profesori titulari) și membri de drept (Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiției şi Procurorul General). 

Curtea a observat că în Constituție (i) nu este reglementată procedura alegerii Președintelui Consiliului, (ii) nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, (iii) nu se stabilește numărul de membri ai Consiliului, (iv) nu se stabilește procedura alegerii membrilor, și (v) nu se stabilește nici proporția de membri judecători și membri profesori titulari. 

Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituției, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, ține de discreția Parlamentului să stabilească cota membrilor aleși, precum și apartenența Președintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituționalitate

Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere recomandările Comisiei de la Veneția în această materie, și anume Raportul Comisiei de la Veneția cu privire la numirile judiciare și Opiniile Comisiei în cazurile Macedoniei de Nord, Albaniei, Armeniei (cu titlu de alternativă) și al Republicii Moldova. În aceste Opinii, Comisia de la Veneția a recomandat ca Președintele Consiliului să fie ales din partea membrilor care nu sunt judecători. Interdicția alegerii Președintelui CSM din rândul membrilor care nu sunt judecători poate fi considerată un pas înapoi regretabil

În același timp, Curtea și-a rezervat dreptul să se pronunțe în viitor cu privire la constituționalitatea prevederilor legale care pot atenta la independența Consiliului Superior la Magistraturii

Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcția de membru al Consiliului din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reținut că articolul 122 din Constituție nu reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului. Curtea a menționat că nu poate analiza situația judecătorilor care candidează la funcția de membru al Consiliului din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, deoarece nu a identificat ce drept al candidaților garantat de Constituție ar fi afectat prin impunerea acestei condiții. 

Curtea a menționat că lipsa abaterilor disciplinare a candidaților la funcția de membri ai Consiliului din rândul judecătorilor nu prezintă o problemă de constituționalitate, ci mai curând o problemă a prestigiului justițieiMai buna soluționare a acestei probleme ține de marja discreționară a Parlamentului. 

Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere, mutatis mutandis, recomandările Comisiei de la Veneția în această materie, și anume Opinia Comisiei în cazurile României și Muntenegrului. În aceste Opinii, Comisia de la Veneția a menționat că demiterea membrilor Consiliului atunci când este aplicată o sancțiune disciplinară pentru chestiuni relativ minore ar reprezenta o măsură disproporționată

Prin urmare, Curtea a declarat inadmisibil acest capăt al sesizării. 

Pornind de la cele menționate, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de către Președintele Republicii Moldova.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării (24 ianuarie) şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.