UE nu are o legislație bună împotriva spălării banilor și această activitate este lăsată în principal eforturilor fiecărei țări. Acest lucru este menționat în concluziile unui raport al Curții de Conturi Europene (CCE), dat publicității săptămâna trecută.

Se arată că sute de miliarde de euro ar fi spălate probabil în UE, dar abordarea generaleă împotriva acestui fenomen și finanțarea terorismului este fragmentată și neconvenită. Motivul este legat de atribuțiile slabe ale instituțiilor europene, ceea ce duce la lipsa unei abordări consecvente și absența unor condiții de concurență echitabile.

Curtea adaugă că a identificat deficiențe în punerea în aplicare a obligației Comisiei Europene de a dezvolta o abordare comună și de a monitoriza implementarea acesteia de către țările UE. Legislația împotriva spălării banilor este complexă și se implementează prea încet și inconsecvent în diferite părți ale UE, se arată în raport.

UE nu și-a adoptat propria listă de țări străine care reprezintă o amenințare pentru piața internă din cauza spălării banilor. Comisia nu a elaborat statisticile necesare cu privire la această problemă și acest lucru face dificilă evaluarea amplorii fenomenului de spălare a banilor și finanțare a terorismului în UE, arată Curtea.

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) are puterea de a investiga posibile încălcări ale legislației UE în acest domeniu, dar în ultimii 10 ani a constatat o singură încălcare și nu a investigat această încălcare din proprie inițiativă, a constatat Curtea. În timpul elaborării raportului, s-au găsit date despre încercările de a influența membrii conducerii ABE în discutarea posibilelor recomandări legate de încălcarea legislației UE.

Acest lucru arată că procesul de luare a deciziilor la nivel înalt în ABE ar fi putut fi influențat de interese naționale (similar cu concluziile raportului Curții Europene de Conturi din 2019 privind verificările de durabilitate ale băncilor europene). CE nu are linii directoare interne pentru depunerea cererilor de investigație către ABE și a depus cel mai adesea cereri în urma unor publicații în mass-media, se arată în raport.

Banca Centrală Europeană (BCE), care supraveghează direct băncile importante, din 2014, nu are nicio responsabilitate sau autoritate de a investiga modul în care aceste informații sunt utilizate de către autoritățile de supraveghere naționale. Calitatea datelor partajate de supraveghetorii naționali diferă, de asemenea, în mod semnificativ datorită diferitelor abordări naționale, a adăugat Curtea.

Spălarea de bani este o legalizare a veniturilor din infracțiuni prin infuzarea lor în economia oficială, pentru a-și ascunde originea lor ilegală, a explicat Curtea Europeană de Conturi. Europol estimează valoarea tranzacțiilor dubioase din Europa la aproximativ 1,3% din PIB-ul Uniunii Europene. La nivel global, această valoare este estimată la aproape 3% din PIB. Noile date arată că peste 75% din tranzacțiile suspecte raportate în UE provin de la instituții de credit din mai mult de jumătate din statele din Uniune.

Sursa: hotnews.ro