Curtea Constituțională a respins o sesizare privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea privind administrația publică locală și cea cu privire la notariat, care stabileau competența secretarului consiliului local de a îndeplini sub autoritatea primarului acte notariale și de a autentifica testamente.

Autorul sesizării a solicitat Curții declararea neconstituționalității prevederilor ce permiteau secretarilor să autentifice testamente, invocând că aceste prevederi vin în contradicție cu dispozițiile altor legi, deoarece testamentele autentificate sub autoritatea primarului de secretarii consiliilor locale nu sunt asimilate celor autentificate notarial, potrivit articolelor 1458 și 1459 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107 din 6 iunie 2002). Autorul a mai invocat că dispozițiile contestate încalcă dreptul la moștenire a proprietății private.

Sesizarea a fost declarată inadmisibilă de către judecătorii Curții. Curtea a observat că în conținutul și spiritul Constituției nu există o regulă strictă conform căreia testamentele să fie întocmite doar de notar. Mai mult, în dreptul civil comparat, un testament poate fi întocmit atât de notar, cât și de alte persoane învestite prin lege cu atribuții de întocmire/înregistrare a testamentelor.

Curtea a venit aici cu următoarele exemple:

  • Codul civil ceh permite înregistrarea testamentelor care nu conțin condiții tipice testamentelor autentice. Prin urmare, dacă există temerea rezonabilă că testatorul va deceda înainte de a întocmi testamentul sub forma unui act autentic, primarul municipiului pe teritoriul căruia se află testatorul îi poate înregistra testamentul în prezența a doi martori. În aceleași condiții, o persoană care are competența legală să exercite atribuțiile primarului poate înregistra un testament.
  • Codul civil polonez permite întocmirea unui testament în fața unor funcționari din administrația locală a comunei, adică în fața administratorului comunei (primar, președinte al orașului), secretarului comunei și șefului oficiului registrului.
  • Codul civil al României prevede că un testament este considerat autentic dacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat, potrivit legii.
  • Codul civil german prevede, pentru cazuri urgente, care nu suportă amânare,  posibilitatea întocmirii de testamente în cazuri excepţionale în faţa primarului localităţii unde se află testatorul şi în prezenţa a doi martori. Acest tip de testament îşi pierde valabilitatea după trei luni de la data întocmirii lui, dacă situaţia s-a normalizat şi nu este confirmat ulterior de testator.

Pentru a respinge sesizarea, Curtea a mai arătat că, competențele persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de a autentifica testamente sunt stabilite și prin articolul 2227 lit. f) din Codul civil (în redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil şi modificarea unor acte legislative), care prevede că testamentele autentificate de secretarii consiliilor locale în condiţiile legii se consideră testamente privilegiate întocmite în situaţii speciale. Chiar dacă Codul civil, până la republicare, nu includea secretarul consiliului local printre subiecții cu drept de autentificare a testamentelor, alte două legi (Legea privind administrația publică locală și Legea cu privire la notariat) îi atribuiau acestuia competența de a îndeplini acte notariale, inclusiv de a întocmi testamentul.

Prin urmare, Curtea a stabilit că este prerogativa Parlamentului de a stabili subiectele cu competențe de autentificare a testamentelor, precum și condițiile în care un testament poate fi autentificat de alte autorități decât notarul. Curtea a mai stabilit că acest fapt nu reprezintă, din perspectiva articolului 46 din Constituție, o încălcare a dreptului de proprietate, aceasta ținând de marja sa discreționară, în conformitate cu prevederile constituționale de la articolul 72 alin. (3) lit. i).

Precizăm că, anterior a fost înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune restabilirea dreptului de desfășurare a unor activități notariale de către secretarii consiliilor locale prin modificarea Legii privind adminsitrația publică locală, Legii privind procedura notarială și Codului Civil.

Recent, Guvernul a avizat negativ inițiativa, motivând că nu toți secretarii consiliilor locale au studii juridice și ar putea admite mai multe încălcări.