Modul de sancționare a membrii organelor de conducere ale debitorului care nu transmit, în procesul de insolvabilitate, administratorului provizoriu a informațiilor solicitate nu este clar stabilit și crează confuzie în procesul de aplicare. Concluzia se regăsește în avizul Centrului Național Anticorupție la proiectul de modificare a Legii insolvabilității, aprobat de Guvern.

Proiectul stabilește că ”în cazul în care informațiile și documentele prevăzute la art. 27 alin. (3) nu sunt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceștia vor fi trași la răspundere patrimonială subsidiară și/sau penală, sau contravențională, în modul stabilit de lege”. Totodată, art. 27 alin (3) din Lege spune că ”debitorul are obligaţia de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informaţiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea şi la patrimoniul său, precum şi documentele activităţii economice şi documentele de evidenţă contabilă, care vor fi reţinute de administratorul provizoriu spre documentare”.

Experții anticorupție spun că în redacția cum este formulată norma, nu este clară răspunderea care survine în cazul încălcării normei, stabilind confuzie la aplicare. Totodată, nota informativă este lacunară la acest aspect în privința survenirii răspunderii, în special a formei acesteia.

De asemenea, CNA amintește că, Curtea Constituțională a spus, încă în anul 2010, că ”pentru a corespunde celor trei criterii de calitate - accesibilitate, previzibilitate şi claritate - norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite. În caz contrar, cu toate că legea conţine o normă de drept care aparent descrie conduit persoanei în situaţia dată, persoana poate pretinde că nu-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile. Într-o astfel de interpretare, norma ce nu corespunde criteriilor clarităţii este contrară art. 23 din Constituţie”. Totodată, magistrații de la Curtea Constituțională au reamintit că ”previzibilitatea și claritatea constituie elemente sine qua non ale constituţionalităţii unei norme, care în activitatea de legiferare nicidecum nu pot fi omise".

Prin urmare, experții anticorupție spun că răspunderea ce urmează să fie aplicată în caz de încălcare a prevederilor legale trebuie să fie clar stabilită, iar autorul proiectului în nota informativă trebuie să identifice sancțiunile ce urmează să fie aplicate.

De asemenea, Centrul Național Anticorupție a identificat nereguli și la norma privind destituirea administratorul/lichidatorul din oficiu, de către instanța de judecată. Și anume, CNA constată că, de exemplu, în cazul în care administratorul/ lichidatorul depășește sau nu respectă atribuțiile ce îi revin sau încalcă legislație, instanța de insolvabilitate nu va putea destitui administratorul/ lichidatorul din oficiu. În această situație, în cazul unui consens între comitetul creditorilor, adunării creditorilor, autoritățile publice centrale de specialitate sau autoritățile publice locale cu administratorul/lichidatorul acesta nu va putea fi demis, chiar dacă încalcă legislația sau nu respectă atribuțiile ce îi revin conform cadrului legal.

Experții anticorupție consideră că în astfel de condiții, există riscul comiterii manifestărilor de corupție în ceea ce privește destituirea administratorului/ lichidatorului prin lipsa responsabilității clare pentru încălcări.