KRONE – Verlag este o societate de presă stabilită în Austria. Intimata este proprietară de massmedia și editoarea unei ediții regionale a cotidianului Kronen-Zeitung. La 31 decembrie 2016, ea a publicat în acesta un articol privind beneficiile aplicării de hrean ras, semnat de un membru al unui ordin religios, care, în calitatea sa de expert în domeniul plantelor medicinale, oferă consultanță cu titlu gratuit într-o rubrică publicată zilnic de acest cotidian.

Textul articolului era următorul:

”Atenuarea durerilor reumatice. Hreanul proaspăt ras poate ajuta la diminuarea durerilor reumatice. Zonele afectate sunt frecate în prealabil cu un ulei vegetal gras sau cu untură de porc, înainte de a așeza și apăsa pe acestea hreanul ras. Această cataplasmă poate fi lăsată să acționeze între două ore și cinci ore, apoi îndepărtată. Această aplicare are un bun efect drenant.”

Durata cuprinsă între două și cinci ore indicată în articol, pentru care substanța trebuia aplicată era însă inexactă, întrucât s-a utilizat termenul ”ore” în locul termenului ”minute”. Recurenta, o resortisantă austriacă, bazându-se pe durata tratamentului menționată în articol, a aplicat această substanță pe glezna piciorului său timp de aproximativ trei ore și nu a înlăturat-o decât după ce a simțit dureri puternice ca urmare a unei reacții cutanate toxice.

Considerând că i s-a cauzat un prejudiciu, recurenta a formulat o cerere de reparație întemeiată pe prejudiciul corporal, îndreptată împotriva KRONE-Verlag. Întrucât această cerere a fost respinsă în primă instanță și în apel, recurenta a formulat recurs în fața Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria).

Sesizată cu titlu preliminar de această instanță, Curtea consideră că nu constituie un ”produs cu defect” în sensul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect,un exemplar al unui cotidian tipărit, care, tratând un subiect paramedical, emite un sfat inexact privind sănătatea referitor la utilizarea unei plane, a cărui respectare a cauzat un prejudiciu sănătății unui cititor al acestui cotidian.

Curtea subliniază de la bun început că un produs are defecte, în sensul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, atunci când nu oferă siguranța la care o persoană se poate aștepta în mod legitim. Caracterul său defectuos este determinat în funcție de anumite elemente care sunt intrinseci produsului însuși și care sunt legate în special de prezentarea, de utilizarea acestuia, precum și de momentul punerii sale în circulație.

În continuare, amintind că inexistența dispozițiilor în această directivă cu privire la posibilitatea de a angaja răspunderea pentru produsele cu defect pentru prejudiciile cauzate de un serviciu pentru care produsul constituie doar suportul fizic reflectă voința legiuitorului Uniunii, Curtea subliniază că în speță sfatul inexact nu se referă la cotidianul tipărit care constituie suportul său. În special, acest serviciu nu privește nici prezentarea, nici utilizarea acestuia din urmă, astfel încât serviciul menționat nu face parte dintre elementele care sunt intrinseci cotidianului tipărit care, prin ele însele, permit să se aprecieze dacă acest produs este cu defect.

În sfârșit, subliniind că răspunderea prestatorilor de servicii și răspunderea fabricanților de produse finite constituie două regimuri de răspundere distincte, activitatea prestatorilor de servicii nefiind asimilată celei a producătorilor, a importatorilor și a furnizorilor, Curtea amintește că având în vedere caracteristicile specifice ale serviciilor, regimul răspunderii prestatorului ar trebui să facă obiectul unei reglementări distincte.

Prin urmare, potrivit Curții, un sfat inexact privind sănătatea, care este publicat într-un cotidian tipărit și care privește utilizarea altui bun corporal, nu intră în domeniul de aplicare al Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect și nu este de natură să confere un caracter defectuos acestui cotidian și să angajeze, în temeiul acestei directive, răspunderea fără culpă a ”producătorului”, fie că este editorul sau tipograful ziarului respectiv, fie autorul articolului.

În această privință, Curtea precizează că, deși răspunderea fără culpă pentru produsele cu defect prevăzută de această directivă nu este aplicabilă în prezenta cauză, alte regimuri de răspundere contractuală sau extracontractuală care au temeiuri diferite, precum garanția pentru vicii ascunse sau culpa, pot fi aplicabile.