Ungaria a adoptat în 2017 o lege prin care se urmărește asigurarea transparenței organizațiilor civile care primesc donații din străinătate. Potrivit acestei legi, organizațiile menționate trebuie să se înregistreze pe lângă autoritățile maghiare ca ”organizații care primesc ajutor extern”, în cazul în care cuantumul donațiilor primite într-un anumit an atinge un nivel determinat. La înregistrare, ele trebuie de asemenea să indice numărul donatorilor al căror ajutor atinge sau depășește 500.000 de forinți (aproximativ 1.500 de euro) și cuantumul exact al ajutorului. Aceste informații se publică ulterior pe o platformă electronică cu acces public și gratuit. În plus, organizațiile civile vizate trebuie să menționeze pe paginile lor de acces și în publicațiile lor faptul că sunt ”organizații care primesc ajutor extern”.

Comisia a introdus la Curte o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei. Aceasta afirmă că Legea privind transparența organizațiilor civile finanțate din străinătate încalcă atât principiul liberei circulații a capitalurilor, cât și mai multe drepturi protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (”carta”): dreptul la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere.

În concluziile sale, avocatul general Manuel Campos Sánchez-Bordona afirmă că transferul unei donații din străinătate în beneficiul unei organizații civile maghiare constituie o circulație a capitalurilor. Această circulație a capitalurilor este supusă în Ungaria unor condiții precum obligația impusă unor organizații civile determinate de a se înregistra ca ”organizații care primesc ajutor extern” și publicarea anumitor date. Totuși, condițiile respective se aplică numai în cazul donațiilor care provin din străinătate, astfel încât este mult mai probabil ca acestea să îi afecteze pe resortisanții altor state membre decât pe resortisanții maghiari.

Având în vedere aceste împrejurări, avocatul general consideră că respectivele condiții constituie o restricție a principiului liberei circulații a capitalurilor, atât în ceea ce privește organizațiile vizate, care se pot confrunta cu dificultăți de finanțare și cărora li se poate limita exercitarea libertății de asociere, cât și în ceea ce privește donatorii lor străini, care pot fi descurajați să efectueze donații din cauza eventualului efect stigmatizant al publicării detaliilor acestor tranzacții, care exprimă o afinitate ideologică susceptibilă să fie compromițătoare în contextul național maghiar.

În ceea ce privește mai precis dreptul la libertatea de asociere, efectele financiare ale reglementării în litigiu pot afecta viabilitatea și supraviețuirea organizațiilor vizate, prejudiciind obiectivele sociale ale acestora. În plus, făcând mai dificilă contribuția economică a potențialilor donatori, reglementarea menționată afectează direct exercitarea libertății de asociere a acestor persoane.

Cu privire la protecția vieții private și a datelor personale, avocatul general subliniază că simpla comunicare a numelui donatorului este suficientă în sine pentru identificarea sa și pentru ca această comunicare să fie acoperită de dispozițiile dreptului Uniunii referitoare la prelucrarea datelor personale. Astfel, faptul că numele donatorului este indisolubil legat de datele privind o donație în beneficiul unei organizații civile constituie o legătură care dezvăluie în sine o afinitate între donator și organizația menționată, care poate contribui la definirea profilului ideologic al celui dintâi. Avocatul general adaugă că împrejurarea că datele publicate permit elaborarea profilului menționat poate să descurajeze donatorii sau să îi facă pe aceștia mai puțin motivați să contribuie la susținerea organizațiilor civile. În acest context, avocatul general consideră că publicarea într-un registru accesibil publicului a numelui persoanelor fizice care efectuează o donație din străinătate în beneficiul anumitor asociații cu sediul în Ungaria, cât și a cuantumului donațiilor respective, constituie o ingerință în viața privată a acestor persoane, în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

În consecință, avocatul general consideră că publicarea acestor date constituie o ingerință atât în drepturile referitoare la protecția vieții private și a datelor personale, cât și în dreptul la libertatea de asociere, care sunt toate garantate de cartă.

Cu privire la chestiunea eventualei justificări a acestei ingerințe, avocatul general admite că anumite obiective de interes general invocate de Ungaria – precum protecția ordinii publice și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – pot justifica în principiu o intruziune în drepturile vizate. Cu toate acestea, el estimează că, chiar dacă obiectivul protecției ordinii publice ar putea legitima măsurile impuse organizațiilor civile suspectate de încălcarea sa, el nu permite validarea unei reglementări generalizate care impune tuturor organizațiilor, cu titlu prealabil, obligațiile în litigiu. Pe de altă parte, avocatul general consideră că dispozițiile legislative ale Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului sunt suficiente pentru a garanta o protecție adecvată.

În sfârșit, avocatul general consideră că măsurile în litigiu sunt disproporționate întrucât, în primul rând, pragul de 500.000 de forinți este excesiv de redus având în vedere gravitatea ingerințelor cauzate; în al doilea rând, donațiile care provin din celelalte state membre ale Uniunii sunt tratate în același mod ca cele care provin din exteriorul Uniunii și, în al treilea rând, neîndeplinirea obligațiilor impuse poate conduce la dizolvarea organizației care a săvârșit încălcarea.

În aceste împrejurări, avocatul general propune Curții să constate că reglementarea maghiară în litigiu restrânge în mod neîntemeiat libera circulație a capitalurilor, întrucât conține dispoziții care implică o ingerință nejustificată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere protejate de cartă.