Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza AsDAC v. Republica Moldova. În speță, Asociația ”Drepturi de Autor și Conexe” din Moldova este o organizație neguvernamentală, specializată în gestiunea pe principii colective a drepturilor patrimoniale de autor și a drepturilor conexe, care colectează și repartizează drepturile care îi sunt încredințate de titulari.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 1286 din 9 decembrie 2005 cu privire la baterea și emiterea unor monede jubiliare și comemorative s-a stabilit că Banca Națională a Moldovei (BNM) urma să emită în circulație pentru anul 2006 patru monede comemorative, cu diverse tematici. BNM a anunțat concurs pentru selectarea design-ului acestor monede, iar în februarie 2006 a selectat desenele și schițele grafice prezentate de către L.C. și O.C.

La 10 mai 2006 au fost semnate contracte cu privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor pentru administrare pe principii colective dintre L.C. și O.C. și asociația reclamantă, iar la 21 iulie 2006 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a emis certificatul de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor asupra schițelor grafice realizate de L.C. și O.C.

Ulterior, BNM a pus în circulație patru monede comemorative, cu utilizarea pe reversul acelor monede a operei concepute de L.C. și O.C.

La 23 noiembrie 2006 asociația reclamantă a depus o reclamație către BNM și a solicitat despăgubiri în sumă de 200.000 lei pentru prejudiciul moral și material suferit ca urmare a valorificării desenelor de autor al reversului monedelor jubiliare și comemorative de către BNM fără acordul lor. Reclamația a fost respinsă ca vădit nefondată.

Prin hotărârea sa din 1 martie 2007, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de chemare în judecată depusă de către asociația reclamantă și a dispus încasarea din contul BNM în beneficiul lui L.C. și O.C. a sumei de 100.000 lei pentru încălcarea dreptului de autor. De asemenea, instanța a dispus obligarea BNM să restituie reclamanților originalele desenelor de autor și schițele grafice ale monedelor.

Prin decizia sa din 27 iunie 2007, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul depus de către BNM, a casat hotărârea din 1 martie 2007 și a respins acțiunea asociației reclamante ca nefondată, cu excepția capătului de cerere cu privire la restituirea desenelor și a machetelor grafice. Instanța a reținut că, în conformitate cu dreptul intern relevant, semnele monetare utilizate nu puteau constitui obiecte ale dreptului de autor, deoarece autorii L.C. și O.C. predaseră desenele lor pentru BNM în mod voluntar, iar acestea urmau să fie folosite pentru emiterea monedelor în litigiu.

În fața Curții, asociația reclamantă s-a plâns în baza Articolului 6 § 1 şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocând omisiunea autorităților naționale de a le acorda despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a încălcării dreptului lor de proprietate intelectuală.

Curtea a notat că în circumstanțele acestei cereri, a existat – fără îndoială – o ingerință în dreptul de proprietate a asociației reclamante, deși nu existase un act formal de deposedare. Excluderea operelor în litigiu de la protecția drepturilor de autor a avut consecințe atât de grave încât pot fi asimilate cu o privare de proprietate în sensul Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. De asemenea, Curtea a concluzionat că ingerința în dreptul de proprietate a constituit o povară disproporționată și excesivă a drepturilor asociației reclamante, iar autoritățile naționale au eșuat să realizeze un ”echilibru echitabil” dintre protecția dreptului la respectarea bunurilor și cerințele interesului general al societății. Respectiv, a avut loc o încălcare a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Curtea a acordat asociației reclamante 3.000 euro pentru prejudiciul moral.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției.