Asociația Judecătorilor din Moldova susține că acțiunile Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii vrea să submineze prestigiul justiției și reputația profesională a judecătorului. Asta după ce un judecător a examinat o cauză de contencios administrativ cu participarea reclamantului și avocatului acestuia, reprezentantul unei instituții publice în calitate de pârât și persoana terță. După examinarea cauzei persoana terță s-a adresat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și a pretins că a fost supusă discriminării în cadrul ședinței de judecată de către judecător. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a remis în adresa judecătorului cerința de a prezenta opinia și probele scrise care ar proba că cele invocate în plângere nu constituie hărțuire.

Asociația Judecătorilor susține cu fermitate că în Republica Moldova justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, iar orice imixtiune în procesul de înfăptuire a justiției este inadmisibil și urmează a fi taxat dur. Maniera în care Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii urmărește ca judecătorul să-și justifice propriile sale acțiuni, să dea explicații asupra modului în care a considerat necesar să examineze circumstanțele cauzei, fără ca aceste acțiuni să fi fost obiectul examinării organelor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, denotă clar că autoritatea publică își arogă atribuții care nu îi sunt atribuite prin Lege și că, în esență, se urmărește substituirea instanțelor de judecată.

”Fără îndoială oricărui cetățean îi este recunoscut dreptul de a cunoaște modul de îndeplinire al îndatoririlor publice de către judecători, modul de înfăptuire a justiției, însă transparența procesului de înfăptuire a justiției implică o abordare echilibrată și rezonabilă a acțiunilor și a discursurilor publice, cu respectarea independenței justiției”, se spune în comunicatul Asociației Judecătorilor.

Comunicatul Asociației Judecătorilor din Moldova a fost emis după ce judecătorul vizat în plângerea către Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Asociația Judecătorilor din Moldova. În sesizare se spune că în gestiunea sa a ajuns un dosar în care a fost constată decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin care s-a precizat că o înregistrare care arată gestul de dezbrăcare a mantiei reprezintă o ingerință neadmisă în spațiul personal.

În sesizare se spune că având în vedere obiectul acțiunii, specificul litigiului și în special concluziile autorității publice referitor la circumstanțele care au dictat constatarea ingerinței în spațiul personal prin faptul de înregistrare a gestului de dezbrăcare a mantiei, instanța de judecată în mod imperativ urma să cerceteze și să elucideze fără loc de interpretări aspectul în cauză, care constituie cheia soluționării litigiului.  În mod evident urma a fi elucidat faptul dacă, dincolo de ”gestul de dezbrăcare a mantiei”, nu au fost înregistrate și difuzate publicului secvențe în care persoana dată apare într-o ținută necorespunzătoare (nudă/dezbrăcată), motiv pentru care în ședință s-a insistat asupra aspectului dat. 

În primul rând urma să explice acest aspect reprezentantul autorității publice care, anume după vizionarea înregistrării în cauză a constatat faptul că înregistrările cuprind gestul de dezbrăcare a mantiei, ingerință neadmisă în spațiul personal. La fel, acest aspect urma să fie explicat și de persoana terță care nemijlocit a sesizat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind ingerința în viața personală.

Deși persoana terță a participat la examinarea cauzei, aceasta a evitat să înainteze în ședința de judecată careva obiecții asupra acțiunilor președintelui ședinței de judecată pentru consemnarea acestora în procesul-verbal al ședinței de judecată, însă, abia după ce a aflat soluția instanței de judecată asupra fondului, a depus o plângere la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin care a pretins că a fost supusă discriminării pe criteriul de sex (deoarece este femeie) și pe criteriul social. Mai mult ca atât, aceasta insistă că a fost hărțuită în ședința de judecată ”unde erau 6 participanți, dintre care 5 erau de sex masculin” și susține că i-a fost încălcat dreptul la egalitate, se mai spune în sesizare.

Mai multe detalii, vedeți în documentul anexat.