Curtea Supremă de Justiție a depus o sesizare la Curtea Constituțională în care a invocat tratamentul diferențiat al funcționarilor din cadrul puterii judecătorești, în raport cu cei din cadrul puterii executive. Sesizarea se referă la excluderea funcționarilor publici din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curții Supreme de Justiție (CSJ), curților de apel și judecătoriilor din rândul celor care beneficiază de sporuri pentru eficiență în activitate la salariul de bază.

Instanța a depus în acest sens o sesizare la Curtea Constituțională, prin care solicită controlul constituționalității unor prevederi din art. 81, 82, 83,84, 8din Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, invocând că acestea contravin Constituției.

Plenul CSJ notează în sesizare că funcționarii publici din cadrul unor autorități executive sunt privilegiați față de funcționarii din cadrul autorităților judecătorești, deoarece doar primii beneficiază de sporuri pentru eficiență în activitate la salariul de bază. Această discrepanță dintre componentele salariului total al funcționarilor din cadrul celor două puteri, constituie potrivit CSJ un factor discriminatoriu și dezechilibrant între puterele statului.

CSJ consideră că acest tratament diferențiat nu are o justificare rezonabilă și obiectivă. Potrivit sesizării, definirea identică a statutului funcționarilor publici din cadrul autorităților, dar salarizarizarea distinctă a acestora în urma stabilirii sporurilor pentru eficiență în activitate creează un dezechilibru esențial între funcționarii din cadrul autorităților executive (Serviciul Fiscal, Serviciul Vamal, Inspecția Financiară, Curtea de Conturi, SPCSB, CEC) și funcționarii exponenți ai puterii judecătorești, care activează în cadrul CSM, CSJ, curților de apel și judecătorii.

Potrivit art. 5, alin (1) și (3) din Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, salariul total al funcționarului public pentru activitatea desfășurată lunar este constituit din: salariul de funcție, sporul pentru grad de calificare, grad special și rang diplomatic, sporul lunar pentru eficiență și plăți de stimulare. De asemenea, este prevăzut că funcţionarul public poate beneficia de suplimente de plată pentru munca suplimentară.

Ulterior, Legea a fost completată cu art. 81, 82, 83,84, 8prin care, pentru angajații din cadrul Serviciului Fiscal, Serviciului Vamal, Inspecției Financiare, Curtea de Conturi, SPCSB, CEC a fost stabilit un criteriu suplimentar de constituire a salariului lunar. Sporul stabilit era de pînă la 1,5 salarii de funcţie, ceea ce a permis, potrivit calculelor CSJ, dublarea salariilor acestor categorii de funcționari.

În contrast, funcționarii din cadrul instanțelor judecătorești au salarii mult mai mici, iar din această cauză are loc o fluctuație permanentă de cadre din cauza salariilor neatractive.

CSJ solicită Curții să verifice anume constituționalitatea acestor completări, invocând că acestea contravin  art. 6 și 16 din Constituție.

În cadrul sesizării depuse, CSJ menționează că problema cadrelor în instanțele judecătorești se datorează incusiv acestui dezechilibru de salarizare, legiuitorul stabilind condiții mai atractive pentru cei care se angajează în cadrul unor autorități executive.