Guvernul va examina, în ședința de astăzi, amendamentele deputaților la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2018. Multe dintre propunerile deputaților sunt respinse de către Ministerul Finanțelor. Mai exact, amendamentul referitor la modificarea art. 15 din Codul fiscal şi completarea art. 24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal prin instituirea cotei ”zero” la impozitul pe venitul persoanelor juridice nu se susţine. Guvernul precizează că sistemul actual de impozitare asigură condiţii favorabile şi stimulatorii pentru agenţii economici, precum şi un echilibru bugetar prin diversificarea surselor de venituri. Suplimentar, măsura respectivă va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, în prezent, nu există surse de acoperire. Amendamentul în partea ce ține de completarea art. 15 din Codul fiscal prin instituirea cotei de 36% la impozitul pe venitul băncilor comerciale, obținut din diferența de curs valutar, nu se susţine. Măsura respectivă este una discriminatorie și limitatoare, și ar putea avea un efect neprevăzut pentru sectorul financiar-bancar, din motiv că limitează băncile comerciale în prestarea serviciilor de schimb valutar în defavoarea caselor de schimb valutar, cele din urmă fiind avantajate. Mecanismul de formare a prețului valutei este bazat pe libera fluctuație, în baza cererii și ofertei. Astfel, impunerea măsurilor respective va crea distorsiuni pe piața valutară și, respectiv, incapacitatea instituțiilor de a absorbi sau injecta valută în economie. Totodată, o asemenea normă ar putea încuraja trecerea operațiunilor de schimb valutar în sectorul economiei tenebre, ca și consecință fiind diminuată baza impozabilă, și crearea presiunilor adiționale asupra sectorului finanțelor publice. De menționat că veniturile obținute din diferența de curs valutar sunt generate de reevaluarea zilnică a valutei străine aflate pe conturile băncii, cât și a clientelei, precum și de la vânzarea/procurarea valutei străine în numerar în bancă și în punctele de schimb valutar ale băncii. Aplicarea cotei de impozit în mărime de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar va pune băncile în situația de a crește ratele de schimb pentru a păstra venitul planificat. Amendamentul de modificare a art. 15, 33, 34, 35, 88 din Codul fiscal, referitor la majorarea grilelor de impozitare a persoanelor fizice cu introducerea unei cote suplimentare în mărime de 25% și majorarea scutirii personale, la fel, nu se susţine. Guvernul consideră oportună examinarea mai amplă a acestei propuneri în contextul revizuirii noului Cod fiscal, pentru identificarea celui mai bun scenariu de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. Astfel, urmează a fi examinate scenariile introducerii unei noi cote de impozitare a persoanelor fizice, majorării grilelor de impozitare. De asemenea, urmează a fi calculat impactul acestora asupra bugetului public naţional cu identificarea surselor financiare suplimentare de acoperire a pierderilor bugetare. În prezent, nu există surse de acoperire a pierderilor bugetare urmare implementării acestei propuneri. Totodată, majorarea scutirii personale de la 10.620 de lei anual până la mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent reprezintă o măsură care va avea un efect de diminuare substanțială a veniturilor bugetare, ceea ce, ulterior, va duce la diminuarea cheltuielilor guvernamentale, având un impact cu mult mai mare asupra stării social-economice, or cheltuielile guvernamentale reprezintă un instrument bugetar-fiscal prin care se asigură dezvoltarea economică. Fără acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul ar putea pierde capacitatea de exercițiu și/sau va fi limitat în asumarea unor decizii de finanțare a unor programe sociale, medicale, culturale necesare societății. În cazul majorării scutirii personale, de la 10.620 de lei anual până la mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent, se vor diminua veniturile la bugetul de stat cu aproximativ 700 milioane de lei. Astfel, ţinând cont de resursele bugetare existente, se propune majorarea mărimii tranşelor de venit impozabil, a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore, scutirii anuale pentru persoanele întreținute la mărimea ratei inflaţiei prognozate pentru anul 2018 (6%). Măsurile de politică fiscală respective au drept scop reducerea într-o anumită măsură a efectului inflaţiei asupra veniturilor populaţiei.