CSJ a respins ieri recursul Centrului de Investigații Jurnalistice și l-a admis pe cel al Aparatului Președintelui în privința publicării unor informații de interes public care îi vizează pe judecători și titularii distincțiilor de stat. Cu alte cuvinte, CSJ a decis că refuzul de a prezenta jurnaliștilor astfel de date este legal. În iulie, anul trecut, Centrul de Investigaţii Jurnalistice s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Jurnaliștii au solicitat să li se ofere informații despre toate actele trimise de Preşedinţia Republicii Moldova (perioada 2001 - 2015) în adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecător, candidaţii la funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţe şi magistrații care urmau să fie promovaţi la Curţile de Apel. Jurnaliștilor însă li s-a comunicat că nu pot avea acces la avizele SIS, întrucât „sunt informaţii cu caracter personal, restricţionate, la care accesul este limitat”. „Considerăm inoportun că adresele privind respingerea candidaţilor la funcţia de judecător să fie date publicităţii. În caz contrar, va fi afectat principiul respectării drepturilor şi reputaţiei candidaţilor la funcţia de judecător, iar dezvăluirea informaţiilor cu caracter personal ar constitui o violare a vieţii private, intime şi familiale”, și-a mai motivat decizia autoritatea. CIJ a acționat în judecată instituția, însă judecătoria Buiucani a respins acțiunea. Ulterior, Curtea de Apel a admis parțial recursul și a obligat Aparatul Președintelui să publice informațiile ce țin de titularii distincțiilor de stat. Într-un final, juriștii autorității au declarat recurs împotriva Curții de Apel Chișinău la CSJ, iar magistrații de aici au casat integral decizia Curții de Apel și au menținut decizia primei instanțe. Argumentele magistraților Unul din motivele pentru care a fost respins recursul CIJ este faptul că jurnaliștii nu ar fi respectat Legea privind datele cu caracter personal, și anume că datele solicitate trebuie să fie„colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime şi trebuie să fie adecvate, exacte şi neexcesive”, motivând că 14 ani este un termen mult prea mare. Interesant este că jurnaliștilor li se invocă faptul că nu sunt înregistrați ca și operatori de date la Centrul Național pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal. „Legea impune entităţilor care prelucrează date cu caracter personal să fie înregistrate în calitate de operator al acestor date în Registru de evidenţă al operatorilor de date cu caracter personal. Or, transmiterea datelor cu caracter personal către un operator neînregistrat, contravine principiilor securităţii datelor cu caracter personal, în caz de încălcare a prevederilor legii, persoanele vinovate răspund în conformitate cu legislaţia civilă, contravenţională sau penală”. Magistrații au argumentat că jurnaliștii nu au dreptate atunci când solicită informații cu caracter personal, invocând „scopuri jurnalistice” și că persoanele vizate ar trebui mai întâi să-și dea acordul pentru publicarea datelor. Mai mult, judecătorii invocă același argument - informația solicitată despre judecători conţine date cu caracter personal, la care accesul este limitat și că este inadmisibil de a fi date publicităţii motivele respingerii candidaturilor la funcţia de judecător, deoarece va fi încălcat principiul respectării drepturilor şi reputaţiei candidaţilor la funcţia de judecător”. Argumentele jurnaliștilor Este important de precizat că argumentele legale ale CIJ nu au fost luate în considerare, or aceștia au încercat să demonstreze instanței că informațiile pe care le-au solicitat nu se califică sub nicio formă secretului de stat. „Oferirea informaţiei despre actele prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecători şi preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe nu poate să aducă atingere intereselor sau securităţii Republicii Moldova. Informaţia solicitată nu se atribuie la informaţia clasificată drept secret de stat, indicată în art. 7 al legii. Mai mult, potrivit art. 8 al Legii, nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate informaţiile privind faptele de încălcare a legii de către autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora şi nici starea reală de lucruri în domeniul ordinii de drept. Se interzice secretizarea informaţiilor în cazul în care aceasta ar putea limita accesul la informaţiile de interes public”. Hotărârea CSJ a fost publicată astăzi.